Habit, Motivation, Self-regulation

Cum să menținem schimbarea comportamentala be termen lung? 

Dominika Kwasnicka, SWPS University, Poland and University of Melbourne, Australia

Scopul programelor de sanatate este de a promova schimbări comportamentale pe termen lung și specialiștii în domeniul sănătății pot ajuta pacienții să își îmbunătățească sănătatea prin schimbări comportamentale. Acestea din urmă sunt însă dificil de inițiat și chiar mai greu de menținut pe termen lung. O întrebare importantă este ce face menținerea schimbării comportamentului așa de dificilă?

(more…)

Read more
Self-regulation

Nu te mai ascunde ca un strut! Cum putem să ajutăm oamenii să își monitorizeze progresul

Thomas L. Webb, Department of Psychology, The University of Sheffield, the UK

Cum reușiți să vă țineți de scopul de a reduce consumul de zahăr sau de a pierde acele 10kg? Probabil că nu știți sau nu vreți să știți. În situații ca acestea, oamenii tind să se comporte ca un strut și să își ascundă capul în nisip pentru a evita informațiile care i-ar ajuta să monitorizeze progresul. Cercetările cu privire la această problemă de strut sugerează că oamenii adesea nu își monitorizează progresul (de exemplu pe cântar, să citească informațiile nutriționale de pe pachetele de mâncare). Asta se întâmplă pentru că dacă ne monitorizăm adesea ne scade stima de sine, de exemplu ne dăm seama că nu am slăbit sau că alimentele care ne plac au prea mult zahăr. Cu toate acestea, studiile arată că dacă ne monitorizăm progresul putem să indentificăm discrepanțele dintre starea actuală și cea ideală și să acționăm ca atare. Implcația este că dacă evităm să ne monitorizăm, nu putem să identificăm nevoia de a acționa și cele mai bune metode de intervenție. Problema struțului este deci o ocazie pentru psihologi (și pentru alții) de a ajuta oamenii să își monitorizeze progresul și să vadă care sunt beneficiile. NU este surprinzător faptul că am găsit dovezi că dacă îi încurajăm pe oameni să își monitorizeze progresul, atunci crește probabilitatea să își atingă scopurile în mai multe domenii de activitate. 

(more…)

Read more
Communication

Informații științifice utile pentru pandemia COVID-19

Shane Timmons, Economic and Social Research Institute, Ireland

La nivel global guvernele s-au mobilizat să controleze transmiterea noului coronavirus, dar comportamentul individual este vital pentru succesul acestor politici. Noi la centrul de cercetare al insitutului din Dublin, lucrăm cu departamentul de sănătate al Irlandei pentru a oferi informații cu despre cum putem interveni cu privire la pandemia COVID-19. Am revizuit mai mult de 100 de studii ștințifice și am început să testăm care sunt cele mai bune metode de comunicare cu publicul, cu idei relevante pentru practicienii din domeniul prishologiei sănătății. În studiile noatre, ne focalizăm pe literature din trei domenii relevante, care stau la baza mesajelor de sănătate publică din diverse țări: spălatul pe mâini, atingerea feței și izolarea. Ne adersăm și literuaturii referitoare la cum să motivăm comportamente ajutătăoare și să comunicăm eficient în situații de criză.  (more…)

Read more
Assessment, Stress and Coping

The importance of assessing clients’ coping strategies

By Nadia Garnefski and Vivian Kraaij, Department of Clinical Psychology, Leiden University, The Netherlands

“Rob has just heard that he has HIV (negative event). He thinks that he is the one to blame for this (self-blame) and he avoids seeing his friends (withdrawal). The situation makes him sad. When sitting at home, he cannot stop thinking about his feelings (rumination) and believes that what has happened to him is a complete disaster (catastrophizing). Because he feels sad, he has little energy. As a result, he withdraws even more. This makes him even sadder. In this way, Rob is drawn into a downward spiral.”

(more…)

Read more
Communication, Motivation, Self-regulation

Clienții dvs. Sunt defensivi? Cum poate ajuta afirmarea sinelui.

Peter Harris și Ian Hadden, Grupul de cercetare pe tema afirmării sinelui, School of Psychology, University of Sussex, UK

Ați încercat vreodată să vă confruntați cu o situație pe care ați ignora-o? de exemplu un obicei nesănătos cum ar fi consumul excesiv de dulciuri sau tendința de a evita consultațiile medicale? Dacă da, nu sunteți singuri. Majoritatea oamenilor cred că sunt raționali și competenți. Deci, atunci când ni se spune că cee ace facem nu este rational sau competent, poate să fie o provocare pentru noi. Ca rezultat, putem să fim foarte buni la ignorarea mesajelor care nu dorim să le auzim.

(more…)

Read more
Mental Imagery, Motivation

Sa devii o persoană mai bună-un motiv pentru schimbarea comportamentală

Winifred Gebhardt, Leiden University, Olanda

Acum nouă ani am devenit vegetarian. Citeam o carte în care personajul principal explica cum nu putea să mănânce ceva care avea “o inimă care bate”. Acest citat m-a afectat profund. Am realizat că și eu gândeam la fel. Am renunțat la care și pește imediat și am adoptat o dietă vegetariană. Noile obiceiuri alimentare se potriveau perfect cu “noua mea persoană”. 

Mai demult puteam să alerg 7 kilometri pentru că alergam frecvent. Cu toate acestea, nu mă vedeam pe mine ca fiind o persoană sportive. De aceea când eram bolnavă nu mergeam la alergat. Acum nu mai încerc să fiu sportive, dar încerc să merg pe jos de câte ori am ocazia. Mă consider o “persoană activă”. 

(more…)

Read more
Assessment, Interventions

Studii de tip N-of-1: Ce putem afla din studierea unui singur caz?

Marie Johnston și Derek Johnston, University of Aberdeen, Scotland

Adesea practicienii vor să găsească soluții pentru probleme referitoare la o persoană anume, o echipă, un spital sau o regiune. De exemplu ar putea să fie ineresați de câte ori o persona supraponderală mănâncă dulciuri sau dacă stresul îi intensifică acest consum. Sau poate doriți să aflați de câte ori membrii unei echipe nu respect normele de igienă din spital, dacă este mai rău atunci când personalul este insuficient sau dacă amorsele comportamentale joacă un rol. Sau poate vreți să aflați care sunt sursele erorilor clinice și să vedeți care erori sunt mai commune într-un anumit department. Sau la nivel de politici, ar putea să fie important să investigăm dacă noile reglementări cum ar fi interzicerea fumatului în spațiile publice au efect asurpa ratei fumatului. 

Pentru a răspunde la astfel de întrebări ați putea să întrebați direct persoanele implicate, dar este mai bine să observați direct comportamentul în momente critice pentru a evita probleme de biasare sau uitare. Dezvoltarea tehnică permite monitorizarea comportamentelor cu ajutorul smart phone-ului putem de exemplu să vedem ce se petrece în timp real. Un studio de tip n-of-1 ne ajută să răspundem la astfel de întrebări. 

Studiile de tip n-of-1 sunt utile când o problem poate să fie evaluată cu măsurători repetate, pentru a vedea schimbarea în timp.  Astfel putem să descriem problema și să vedem dacă se îmbunătățește sau nu în timp. Sau putem să introducem o nouă intervenție sau tratament pentru a vedea dacă are efectul scontat. Cea mai simplă metodă de evaluare este un trend de observații ca în graficul din imaginea de mai jos. Acesta este un pas important în analiza n-of-1. Adițional, există metode de analiză statistică pentru studiile de tip n-of-1. Metode mai complexe sunt în curs de dezvoltate (de ex. Metode de a analiza schimbarea dinamică). 

(more…)

Read more
Goal setting, Motivation, Self-regulation

Activitatea fizică la vârsta adultă târzie. Cât este suficient?

Anne Tiedemann, University of Sydney, Australia

“Lipsa activității fizice distruge condiția ființei umane, în timp ce mișcarea și exercițiile fizice o îmbunătățesc și păstrează”… Platon, 400 BC.

Este cunoscut factul că activitatea fizică este bună pentru sănătate și starea de bine. Mesajele de sănătate sunt adresate însă în special copiilor și tinerilor, mai puțin persoanelor peste 65 de ani. Cu toate acestea, vârsta adultă târzie este o perioadă din viață când activitatea fizică este foarte importantă. 

(more…)

Read more
Communication

Cum să vorbim în cadrul consultațiilor despre “kilogramele în plus”

Jane Ogden, University of Surrey, UK

Supraponderalitatea reprezintă o problem greu de abordat în cadrul consilierii. Unii pacienți s-au săturat să audă că ar trebui să “piardă în greutate”, de fiecare data când vin la clinică, indiferent de motivul pentru care au solicitat o consultație: o durere de gât, analize sau o posibilă problemă cardiacă. Uneori pacienții au fost stigmatizați o viață întreagă de către medici și cred că toată lumea vede doar masa lor corporală. Unii probabil nu s-au gândit niciodată la greutatea lor, și ar putea să se simtă insultați sau suprinși când li se prezintă problema supraponderalității. Alte persoane nu vor să audă acest mesaj și blochează informația. Aceștia din urmă se pot gândi “ce știii tu care ești slab\gras\prea tânăr\prea bătrân” sau “rezultatele științifice sunt mereu greșite”. A ridica problema supraponderalității presupune un management atent al “când”, “cum” și “ce” se spune unei persoane supraponderale.

(more…)

Read more
Motivation, Self-regulation

Auto-eficacitatea: credințe de tip “pot-să fac” care ajută oamenii să își schimbe stilul de viață

By Ralf Schwarzer, Freie Universität Berlin, Germany and SWPS University of Social Sciences and Humanities, Poland

Modificarea comportamentului este adesea dezirabilă dar dificilă. De exemplu, să renunți la fumat, să mănânci sănătos, să practice exerciții fizice regulat, toate necesită motivație, efort și persistență. Printre factorii psihologici implicați, auto-eficacitatea este foarte importantă.

Ce este auto-eficacitatea și cum ne ajută?

Ați avut vreodată dificultăți să vă abțineți de la consumul de alcool la o cină la restaurant? Desi credeți că ar fi bine să nu beți un pahar de vin este dificil să vă controlați. Acest sentiment de dificultate indică auto-eficacitate scăzută legată de consumul de alcool. Auto-eficacitatea este controlul pe care ne așteptăm să îl avem cu privire la adoptarea unui anumit comportament în situații dificile. Este o convingere optimist că avem abilitățile necesare să facem față oricăror provocări. Dacă credem că putem să controlăm o situație (auto-eficacitate crescută) atunci putem să reușim. Dacă suntem convinși că putem să facem față unei provocări (de exemplu un examen) atunci vom face ceva pentru a ne pregăti în loc să evităm provocarea. Dacă avem îndoieli (auto-eficacitate scăzută) s-ar putea să ezităm să acționăm. Deci auto-eficacitatea ghidează modificările de comportament și sprijină funcționarea optimală.

Ce spune cercetarea?

Rezultatele cercetărilor indică că auto-eficacitatea prezice implicarea în diferite comportamente de sănptate ca de exemplu renunțarea lafumat, controlul greutății, contracepția, abuzul de alcool, consumul de fructe și legume, spălatul pe dinți și exercițiul fizic. Studiile intervenționale indică că auto-eficacitatea determină comportamentul (de exemplu alimentația sau activitatea fizică). Rezultatele arată că oamenii au nevoie de auto-eficacitate pentru a adopta comportamente sanogene și să atingă rezultatele dorite (de exemplu pierderea în greutate).

Cum auto-eficacitatea este importantă pentru a ghida oamenii spre schimbarea comportamentului, două întrebări necesită răspuns: cum putem să ne dăm seama dacă avem auto-eficacitate scăzută sau crescută? Ce putem face ca să creștem auto-eficacitatea?

Cum măsurăm auto-eficacitatea?

Cel mai ușor este să rugăm persoanele să evalueze anumite afirmații. O regulă de formulare a evaluării auto-eficacității comportamentale este “am încredere că pot să ….(acțiunea), chiar dacă….(bariera)”. De exemplu “am încredere că pot să renunț la desert chiar dacă familia mea continuă să mănânce dulciuri”. Scalele de auto-eficacitate au fost dezvoltate pentru alimentație, exercițiu fizic, protecție solară, igienă orală, spălat pe mâini și consum de alcool și se pot găsi link și link. Când măsurăm auto-eficacitatea este important să notăm că auto-eficacitatea scăzută pentru un comportament nu implică o auto-efigcacitate redusă pentru alt comportament. Auto-eficacitatea trebuie măsurată în relație cu un anumit comportament specific.

Cum creștem auto-eficacitatea?

Majoritatea intervențiilor de creștere a auto-eficaității se focalizează pe surse de informație care formează o ierarhie. În primul rând în topul ierarhiei auto-eficacitatea poate să fie crescută prin reușite personale. Pentru a avea aceste experiențe de reușită, clientul trebuie ghidat să facă pași mici pe care are șansa să îi reușească. După aceea poate să primească feedback pozitiv pentru a recompensa reușita și a încuraja persoana să facă față altor provocări. Astfel de provocări graduale sunt utile în context clinic ca fizioterapia (progres gradual de menținere a echilibrului și exerciții de întărire a musculaturii), sau terapia cognitvă pentru fobii.

O a doua sursă pentru auto-eficacitate este învățarea vicariantă, prin observarea altor persoane. Dacă indivizii văd alte personae (similare cu ei înșiși) care reușesc să facă față cu succes unei situații dificile, prin comparație social și imitarea comportamentului pot să își crească propria auto-eficacitate.

Imaginați-vă că sunteți în procesul de renunțare la fumat și că soțul sau soția nu poate să renunțe datorită auto-eficacității scăzute. Încercați să îi creșteți auto-eficacitatea prin pași mici, dați informații despre barierele și metodele de coping pe care le-ați folosit, arătați cum ați făcut față în situații dificile, formulați credințe optimiste. Un model de auto-eficacitate poate să ajute: puteți să creșteți auto-eficacitatea cuiva dacă îi comunicați deschis cum ați reușit să faceți față tentațiilor și situațiilor dificile.

O a treia metodă mai puțin puternică este schimbarea prin persuadare. De exemplu, puteți să asigurați clinetul că pot să adere la un nou regim alimentar, datorită abilităților lor de planificare. Sau puteți să le spuneți că au tot ce le trebuie pentru a reuși dacă încearcă. Astfel de persuasiuni verbale pot să crească auto-eficacitatea pentru a face față unei situații iminente.

O a patra sursă este percepția și interpretarea semnelor fizice și este mai puțin relevantă pentru intervențiile comportamentale. Cu toate acestea, putem să pregătim clienții să facă față unor potențiale disconforturi fizice atunci când adoptă un comportament sanogen (dureri musculare după ce au efectuat exerciții fizice) care pot să reducă posibilitatea de a renunța la comportament.

În concluzie, auto-eficacitatea este importantă și modificabilă, este relevantă pentru inițierea și menținerea comportamentelor sanogene. Dacă încercăm să o schimbăm atunci când este scăzută, putem să ajutăm oamenii să își modifice comportamentul.

Recomandări practice:

  • Evaluați auto-eficacitatea. Atunci când discutați o posibilă modificare comportamentală cu un client, evaluați auto-eficacitatea lor pentru schimbare. Evaluarea se poate face cu un chestionar sau dacă îl sau o întrebați care este convingerea lor că pot să realizeze noul comportament în situații dificile.
  • Interveniți să creșteți auto-eficacitatea. Dacă o persoană are auto-eficacitate scăzută, încercați să vă centrați pe una dintre sursele auto-eficacității în intervenția comportamentală:
    • Încurajați experiențele pozitive. Lucrați cu persoana ca să își structureze eforturile de schimbare pentru a avea succese mici în adoptarea noului comportament. Aceste succese trebuie să survină repede și cât mai des.
    • Identificați experiențele de învățare. Folosiți experiențele personalizare ale altora ca modele care să ajute persoana să se identifice cu modelul de success (similar cu persoana în cauză) pentru adoptarea comportamentului dorit.
    • Convingeți. Asigurați persoana că sunteți convinși că are abilitățile necesare pentru a-și schimba comportamentul.

[translated by Dr. Irina Catrinel Crăciun]

Read more