How to support patients to lose weight and better manage their type 2 diabetes

Posted Posted in Communication, Incentives, Motivational interviewing, Social Support

By Leah Avery, Teesside University, UK.

Type 2 diabetes was previously considered a progressive condition, with an inevitable need for insulin therapy, however lifestyle behavioural change research challenges this pessimistic prognosis. As prevalence of type 2 diabetes continues to increase, so does evidence supporting the important role of the food and changing what we eat to successfully manage the condition.

Dietary approaches can largely be divided into two. Those that focus on what we eat (e.g., carbohydrates) to optimise metabolism and glycaemic control via slow and steady weight loss. Others that focus on the amount eaten, such as the low-calorie diet involving significant energy restriction for rapid weight loss.

(more…)

Teaching practitioners Healthy Conversation Skills 

Posted Posted in Communication, Goal setting

By Wendy Lawrence, University of Southampton

The main causes of death and disease in society today are influenced by our lifestyle choices, and there is a growing focus on ways to improve health behaviours. Front-line practitioners, particularly those working in health, social and community care roles, are a key resource for supporting behavioural change. Routine appointments offer opportunities to initiate conversations about behaviour change every week, but many practitioners feel that they lack the knowledge and skills necessary to provide behaviour change support. This can reduce our confidence for having conversations with clients or patients about potentially sensitive topics, including smoking, weight loss or alcohol intake.

(more…)

To eat or not to eat, that is the question: How can health psychology practitioners help people manage food safety?

Posted Posted in Automaticity, Habit, Self-efficacy

By Barbara Mullan, Curtin University, Australia

Extent of the problem

Every year, one in 10 people worldwide (approximately 600 million people) become ill after eating contaminated food, and as many as 420,000 people die. There are vast geographical differences in where these instances occur, with African, South-East Asian, and Eastern Mediterranean regions bearing the highest burden of foodborne disease (further detail about the foodborne disease burden by region can be found here). In addition to these geographical differences, there are also vast differences in the types of agents that are responsible for foodborne disease (e.g., viruses, bacteria, parasites).

(more…)

Cum ajutăm femeile gravide să renunțe la fumat: bune practici din UK

Posted Posted in Financial Incentives, Smoking cessation

Felix Naughton, University of East Anglia, UK

În jur de 25/50% din femei renunță la fumat după ce află că sunt gravide. Dar de ce restul continuă să fumeze?

Oare nu știu că fumatul este dăunător în timpul sarcinii? Deobicei știu acest lucru. Unul din studiile moastre din UK, care a inclus femei gravide motivate și nemotivate să renunțe la fumat, a arătat că 99% erau de accord că ”fumatul în timpul sarcinii poate să fie dăunător pentru bebeluș” iar 75% au fost foarte de accord cu această afirmație. Dar mai puțin de 10% din aceste femei renunțaseră la fumat 12 săptămâni mai târziu. În timp ce încercarea a renunța la fumat este mai probabilă pentru cele care au credințe puternice că fumatul este dăunător, nu pare să crească șansele de success.

(more…)

Cum îmbunătățim oferirea de cosiliere comortamentală pentru consumul de alcool în cadrul serviciilor de medicină primară: perspectiva medicilor și pacienților

Posted Posted in Assessment, Brief behavioural intervention, Goal setting, Habit, Planning

Amy O’Donnell, Newcastle University, UK

Consumul de alcool a scăzut pe alocuri în Europa, mai ales la tineri. Cu toate astea, consumul excesiv de alcool rămâne un factor de risc important pentru sănătate și chiar risc de mortalitate. Oferirea de consiliere descurtă durată poate ajuta la reducerea consumului de alcool, mai ales dacă sfaturile sunt oferite de medicul de families sau alte cadre medicale. Consilierea scurtă pentru consumul de alocool implică durată scurtă, bazată pe rezultate științifice, care urmărește să ajute pacientul să considere o reducere a consumului de alcool pentru a scădea riscul pentru sănătate. Nu am identificat încă ingredientele cheie ale acestei conversații dar oferirea de feedback personalizat pentru consumul pacientului, sau încurajarea pentru auto-monitorizarea consumului sunt foarte eficiente.

Integrarea unor tratamente bazate pe studii științifice nu este ușor de realizat în practica medicală. Se estimează cam 17 ani în medie pentru ca rezultatele științifice să ajungă în practica clinică. După trei decenii de cercetare, 70+ de studii și multe reviewuri, această metodă de consiliere rapidă nu este încă oferită ca parte a sistemului sanitar. Ca să înțelegem de ce, trebuie să vedem care sunt perspectivele asupra problemei, mai ales perspectiva medicilor și a pacienților.

Deci ce ne spun medicii despre obstacolele întâmpinate?

Unele aspecte numite de medici și asistente sunt lipsa timpului, pregătire deficitară, sau a resurselor financiare reduse pentru a oferi astfel de consiliere. Totuși, nu este suficient să creștem recompensele financiare pentru medici. Un studio recent arată că introducerea unor recompense financiare pentru medicii de familie englezi în schimbul oferirii de consiliere pentru reducerea consumului de alocool nu a avut impactul scontat. Alte studii sugerează că atitudinile medicilor despre relevanță, sensibilitate și valoarea discutării consumului de alcool în consultațiile lor ar fi mai importante. De exemplu, unii medici de familie nu cred că pacienții sunt receptivi, mai ales cei care sunt alcoolici. Asta se datoreză parțial lipsei de încredere în eficeința terapiilor psihologice în reducerea consumului de alcool. Sau uneori medicii cred că ar jigni pacientul dacă îl întreabă despre consumul de alcool.

Mai puține studii au explorat perspectiva pacienților. Rezultatele arată că paecienții cred că este în regulă ca medical să abordeze subiectul consumului de alcool și să ofere sfaturi despre stilul de viață mai ales pentru cei cu probleme medicale legate de consumul excesiv de alcool. Cu toate astea unii pacienți cred că alcoolicii nu ar fi sinceri cu personalul medical. Mai mult, mulți pacienți nu conștientizează cât beau de fapt. Asta este parțial datorită faptului că nu știu cum să evalueze consumul, ce înseamnă de exemplu că au băut un pahar de vin versus unul de vodcă sau să țină numărătoarea paharelor consumate acasă.

Dar este și pentru că pentru mulți dintre noi, consumul de alcool nu e văzut în termeni de risc de boală (așa cum e pentru medici, psihologi sau epidemiologi), ci mai degrabă în termeni de distracție și plăcere. Astfel, unii pacienți nu doresc să recunoască că beau prea mult sau să accepte că medical ar putea să le spună să reducă consumul. De asemenea, uneori pacienții cred că au deja strategii de reducere a consumului de alcool, bazate pe lecții de viață de la familie au prieteni. De aceea unii nu văd de c ear vorbi cu personalul medical despre această problemă.

Recomandări practice

Cum putem utiliza aceste percepții și experiențe în practica medicală?

  • În primul rând, este în regulă să întrebăm despre consumul de alcool. Puțini pacienți se vor simți jigniți de asta.
  • Puneți întrebări de genul ”cum” și ”de ce” mai degrabă decât ”cât”. Astfel veți crețte relevanța sfaturilor oferite și se va vedea că luați în considerare valorile culturale care influențează consumul de alcool.
  • În funcție de ce vă povestesc pacienții despre situațiile în care beau, puteți să îi ajutați să dezvolte strategii preventive care sunt specifice pentru acele situații de risc. Unde este posibil, dezvoltați aceste strategii în jurul tacticilor care paceinții le văd ca eficiente. De exemplu, să limiteze consumul în anumite situații ca acasă sau cu anumite grupuri cum ar fi de față cu copiii.
  • Având în vedere că timul e mereu limitat în consultațiile medicale, oferiți sfaturi pacienților care se prezintă cu afecțiuni care au de a face cu consumul excesiv de alcool ca de exemplu tensiune mare, sănătate pshică precară, probleme gastrice. Asta va ajuta să utilizați resursele la maxim și să dezvoltați o relație terapeutică bazată pe încredere cu pacienții.

[Tradus de Dr. Irina Catrinel Craciun]

Cum să rămânem sănătoși acasă

Posted Posted in Acceptance and Commitment Therapy, Coping, Habit, Mental Health, Planning, Routines, Self-monitoring, SMART Goals

 Dr Federica Picariello și Professor Rona Moss-Morris, King’s College London, the UK.  

Viața de zi cu zi s/a schimbat dramatic în timpul pandemiei COVID-19. Pe lângă nevoia de a încetini răspândirea virusului (prin autoizolare, distanțare socială, carantină), impactul asupra sănătății mentale trebuie luat în considerarea alături de impactul asupra stării de bine a persoanelor. 

(more…)

Cum să menținem schimbarea comportamentala be termen lung? 

Posted Posted in Habit, Motivation, Self-monitoring, Self-regulation

Dominika Kwasnicka, SWPS University, Poland and University of Melbourne, Australia

Scopul programelor de sanatate este de a promova schimbări comportamentale pe termen lung și specialiștii în domeniul sănătății pot ajuta pacienții să își îmbunătățească sănătatea prin schimbări comportamentale. Acestea din urmă sunt însă dificil de inițiat și chiar mai greu de menținut pe termen lung. O întrebare importantă este ce face menținerea schimbării comportamentului așa de dificilă?

(more…)

Nu te mai ascunde ca un strut! Cum putem să ajutăm oamenii să își monitorizeze progresul

Posted Posted in Self-monitoring

Thomas L. Webb, Department of Psychology, The University of Sheffield, the UK

Cum reușiți să vă țineți de scopul de a reduce consumul de zahăr sau de a pierde acele 10kg? Probabil că nu știți sau nu vreți să știți. În situații ca acestea, oamenii tind să se comporte ca un strut și să își ascundă capul în nisip pentru a evita informațiile care i-ar ajuta să monitorizeze progresul. Cercetările cu privire la această problemă de strut sugerează că oamenii adesea nu își monitorizează progresul (de exemplu pe cântar, să citească informațiile nutriționale de pe pachetele de mâncare). Asta se întâmplă pentru că dacă ne monitorizăm adesea ne scade stima de sine, de exemplu ne dăm seama că nu am slăbit sau că alimentele care ne plac au prea mult zahăr. Cu toate acestea, studiile arată că dacă ne monitorizăm progresul putem să indentificăm discrepanțele dintre starea actuală și cea ideală și să acționăm ca atare. Implcația este că dacă evităm să ne monitorizăm, nu putem să identificăm nevoia de a acționa și cele mai bune metode de intervenție. Problema struțului este deci o ocazie pentru psihologi (și pentru alții) de a ajuta oamenii să își monitorizeze progresul și să vadă care sunt beneficiile. NU este surprinzător faptul că am găsit dovezi că dacă îi încurajăm pe oameni să își monitorizeze progresul, atunci crește probabilitatea să își atingă scopurile în mai multe domenii de activitate. 

(more…)

Informații științifice utile pentru pandemia COVID-19

Posted Posted in Communication

Shane Timmons, Economic and Social Research Institute, Ireland

La nivel global guvernele s-au mobilizat să controleze transmiterea noului coronavirus, dar comportamentul individual este vital pentru succesul acestor politici. Noi la centrul de cercetare al insitutului din Dublin, lucrăm cu departamentul de sănătate al Irlandei pentru a oferi informații cu despre cum putem interveni cu privire la pandemia COVID-19. Am revizuit mai mult de 100 de studii ștințifice și am început să testăm care sunt cele mai bune metode de comunicare cu publicul, cu idei relevante pentru practicienii din domeniul prishologiei sănătății. În studiile noatre, ne focalizăm pe literature din trei domenii relevante, care stau la baza mesajelor de sănătate publică din diverse țări: spălatul pe mâini, atingerea feței și izolarea. Ne adersăm și literuaturii referitoare la cum să motivăm comportamente ajutătăoare și să comunicăm eficient în situații de criză.  (more…)

Importanța evaluării strategiilor de coping ale clienților

Posted Posted in Assessment, Coping

Nadia Garnefski, Vivian Kraaij, Department of Clinical Psychology, Leiden University, The Netherlands

Rob a aflat că are HIV (eveniment negative). Crede că el este de vină (auto-învinovățire) și evită să își vadă prientenii (retragere). Această situație îl întristează. Când stă acasă, nu se poate opri să nu se gândească la sentimentele lui (ruminare) și crede că ce i s-a întmâmplat este un dezastru complet (catastrofare). Pentru că se simte trist, nu are energie. Ca rezultat, se retrage și mai mult. Acest lucru îl face și mai trist. Astfel, Rob a intrat într-o spirală care îl trage în jos.

(more…)