Importanța evaluării strategiilor de coping ale clienților

Nadia Garnefski, Vivian Kraaij, Department of Clinical Psychology, Leiden University, The Netherlands

Rob a aflat că are HIV (eveniment negative). Crede că el este de vină (auto-învinovățire) și evită să își vadă prientenii (retragere). Această situație îl întristează. Când stă acasă, nu se poate opri să nu se gândească la sentimentele lui (ruminare) și crede că ce i s-a întmâmplat este un dezastru complet (catastrofare). Pentru că se simte trist, nu are energie. Ca rezultat, se retrage și mai mult. Acest lucru îl face și mai trist. Astfel, Rob a intrat într-o spirală care îl trage în jos.

Oamenii expereințează o serie de emoții negative ca răspuns la evenimentele negative de viață. Pentru a le face față acestor emoții, oamenii folosesc strategii cognitive și comportamentale. Acest proces se numește coping. Lazarus definește coping-ul ca fiind eforturile individului de a face față stresului psihologic asociat cu condițiile de durere, amenințare sau provocare. În cazul lui Rob, evenimentul negative este diagnosticarea cu virusul HIV. Multe alte exemple de evenimente stresante pot să apară de la evenimente ca moartea, divorțul, pierderea locului de muncă, la evenimente cronice cum ar fi bullying ul, problemele de la service sau din relația amoroasă. Astfel, coping ul se refera la managementul unei varietăți de situații stresante.

Strategiile de coping sunt împărțite în strategii cognitive (ce gândești) și comportamentale (ce faci). Un exemplu de strategie cognitivă este auto-blamarea. Persoanele care utilizează această strategie se învinovățesc pentru ce au experiențat (de ex. Rob se simte vinovat pentru că s-a infectat cu HIV). Alte exemple de strategii cognitive sunt ruminarea și catastrofarea. Ruminarea înseamnă că cineva se gândește în continuu la emoții, sentimente și gândurile care sunt associate cu experiențele negative.  Catastrofarea se referă la focalizarea explicită pe aspectele dezastroase ale experienței. Rob utilizează ambele strategii. Alte exemple de strategii cognitive sunt: învinovățirea altor persoane, acceptarea, refocalizarea pe aspect mai plăcute, planificarea pașilor următori, reinterpretarea pozitivă sau oferirea unor semnificații pozitive unui eveniment, punerea evenimentului în perspectivă (prin comparație cu alte evenimente mai rele).  În literatura de specialitate s-au identificat în total noua strategii cognitive de coping.

Un exemplu de strategie comportamentală este retragerea, care se referă la retragerea din situații și contacte sociale, așa cum a făcut Rob. Alte strategii sunt căutarea de distrageri ale atenției, a căuta active pași de a face față experienței, a căuta suport social, și ignorarea care se referă la a te comporta ca și cum nimic nu s-a întâmplat. În total s-au identificat cinci strategii comportamentale.

Două instrumente au fost elaborate și validate pentru a evalua coping ul cognitiv și comportamental, respectiv Cognitive Emotion Regulation Questionnaire (CERQ) și Behavioral Emotion regulation Questionnaire (BERQ). CERQ a fost tradus și validat în numeroase limbi. BERQ este tradus în mai multe limbi în prezent.

Cercetările care investighează rolul strategiilor de coping cognitive și comportamentale (utilizând CERQ și BERQ) au identificat care sunt strategii utile și mai puțin utile. Cu privire la strategiile cognitive: ruminarea, catastrofarea și auto-blamarea sunt puțin utile și reinterpretarea pozitivă, punerea lucrurilor în perspectivă și refocalizarea pe pozitiv sunt de ajutor.

Cu pivire la strategiile comportamentale: retragerea și ignorarea sunt considerate de puțin ajutor și confruntarea active, căutarea distragerii atenției, căutarea suportului social sunt mai de ajutor. Acestea sunt concluzii generale, în situații specifice cu stresori specifici alte observații s-ar putea să fie adevărate. Trebuie să cunoaștem care sunt strategiile cognitive și comportamentale specific utilizare de client, pentru a putea înțelege ciclul vicios al problemelor psihologice care poate să ofere indicia despre cum putem să modificăm componentele dezadaptative în unele mai adaptative.

Rob a început terapia.  Terapeutul evaluează care sunt strategiile de coping cognitive și comportamental ale lui Rob și găsește scoruri mari pentru auto-blamare, ruminare, catastrofare și retragere. Îi explică lui Rob că aceste strategii nu îl ajută ci îi înrăutățesc depresia, îl prind într-o spiral care îl trage în jos. Încep să lucreze pentru a schimba retragerea și gândurile negative prin tehnici de terapie cognitive comportamentală. După o serie de ședințe, Rob reîncepe să își vadă prietenii și acum se simte mai bine.”

Recomandări practice

  • Evaluați strategiile de coping ale clientului pe lângă psihopatologie. Acest lucru oferă informații pentru focusul terapiei.
  • Oferiți psihoeducație pentru strategiile cognitive și comportamentale și explicați cum acestea pot să contribuie la căderea în depresie.
  • Tehnicile generale de terapie cognitiv- comportamentală pot să fie utilizate pentru a modifica strategiile de coping cognitive și comportamentale dezadaptative, cum ar fi activarea comportamentală și modificarea gândurilor negative.