Gerjo Kok, Maastricht University, the Netherlands; University of Texas at Houston, USA
O serie de campanii de sănătate publică își propun să modifice comportamentele, dar puține dintre acestea se bazează pe teorii și date empirice. Mai jos vom descrie cum se pot dezvolta intervenții din perspectiva psihologiei sănătății și prin ce diferă (de ce sunt mai bune) acestea decât intervențiile obișnuite.
Urte Scholz, University of Zurich & Gertraud (Turu) Stadler, University of Aberdeen
Suportul social este apparent întotdeauna pozitiv. Ce ar putea să fie rău la puțin ajutor din partea celorlalți? Dacă ai pe cineva care să îți gătească sănătos sau să te încurajeze când nu reușești să te lași de fumat? Astfel de scenario ne dau senzația că bunele intenții de a sprijini pe cineva sunt suficiente. Un iubit care gătește sănătos sau o soră care îți dă sfaturi despre dietă pot să te facă să crezi că știu totul mai bine decât tine. Le-ai cerut ajutorul? Nu au încredere că te-ai putea descurca pe cont propriu? Este oare suportul social întotdeauna binevenit? Acest text își propune să îi ajute pe profesioniști să își ghideze clienții să caute suport social util. Să începem prin a define suportul social.
Stephen Sutton, University of Cambridge, England
Problemele majore necesită soluții pe măsură. Cele patru comportamente (exercițiul fizic, fumatul, alimentația nesănătoasă și consumul de alcool) necesită intervenții care pot să ajungă la un număr mare de oameni și să aiba un impact semnificativ. O abordare promițătoare sunt intervențiile scurte pe care medicii le pot implementa în spital. De exemplu, în Marea Britanie, Insitutul Național de Sănătate recomandă practicienilor să ofere intervenții de promovare a exercițiului fizic care să fie scurte și să urmărească progresul efectului intervnției la întâlnirile următoare.
Karen Morgan, Perdana University Royal College of Surgeons in Ireland Medical School, Kuala Lumpur, Malaysia și Robbert Sanderman, University of Groningen, Health and Technology University of Twente, Olanda.
De ce este psihologia sănătății o disciplină aplicativă?
Psihologia sănătății este un domeniu nou și dinamic al psihologiei, care se află într-o continuă dezvoltare. Psihologii care lucrează în domeniul psihologiei sănătății aplică teoriile și rezultatele cercetărilor psihologice pentru a:
Martin S. Hagger, Curtin University, Australia and University of Jyväskylä, Finland and Dominic Conroy, Birkbeck University of London, UK
Ce este imageria mentală?
Ȋn general, oamenilor le place să ȋşi folosească imaginaţia. De exemplu, de multe ori exersăm ȋn mintea noastră un scenariu comportamental ȋnainte de a acţiona efectiv, visăm cu ochii deschişi la multiplele posibilităţi pe care le avem. Ȋn astfel de situaţii imaginile sunt adesea nestructurate şi se declanşează automat. Psihologii au vrut să afle dacă este posibil să utilizăm imaginaţia ca modalitate de a ajuta oamenii să işi atingă scopurile propuse.
Peter M. Gollwitzer, New York University
Cu toţii avem obiceiurile noastre proaste. Când suntem stresaţi mâncăm necontrolat sau bem prea mult alcool cţnd ne relaxăm cu prietenii. Ne stresăm prea mult datorită tentaţiilor social media care ne distrag de la terminarea unor proiecte importante la servici sau datorită unor conflicte cu colegii, prietenii sau familia. Cum puteţi scăpa de aceste obicieuri proaste?
Dr Gjalt-Jorn Peters, Open University, Netherlands
Inducerea fricii este o strategie adesea utilizată pentru a modifica comportamentul.
De exemplu, inducerea fricii este folosită ȋn imaginile de pe pachetele de ţigări, campanii care promovează utilizarea centurii de siguranţă sau cele care descurajează abuzul de substanţe.
In ciuda popularităţii acestor metode de inducere a fricii, cercetările ne arată că cel mai bun mod de a modifica comportamentul este conştientizarea sau educaţia.
Cum este posibil? Oamenii ar trebui să se teamă de lucrurile care le afecteaza sănătatea, nu?
Cu siguranţă cei care cunosc riscurile, nu ar fuma, conduce fără centura de siguranţă sau lua droguri! Sau nu….
Rik Crutzen, Maastricht University, The Netherlands
Oamenii folosesc internetul tot mai mult pentru diferite activităţi: de la cumpărături la postarea pozelor pentru prietenii din toata lumea. Internetul este folosit tot mai mult în domeniul sănătăţii, aşa numita e-sănătate.
Jean Adams, Centre for Diet & Activity Research, University of Cambridge
In Anglia incepand cu octombrie s-a hotarat prin lege un pret echivalent cu 5 bani pentru pungile de plastic-acele pungi care sunt vandute in magazine sau supermarket-uri pentru a fii utilizate pentru transportul cumparaturilor. Banii economisiti in urma acestei actiuni au fost donati pentru “cauze bune”. In primele sase luni ale programului, numarul plaselor cumarate la supermarket a scazut cu mai mult de 90% (adica cam 7 milioane de pungi mai putin!) si mai mult de 32 de mii de euro au fost donati pentru cauze nobile. In concluzie o mica interventie financiara poate avea un impact major asupra comportamentului nostru.
Ce înseamna un ‘obicei’?
De ce mâncăm popcorn când ne uităm la un film? Răspunsul oferit de majoritatea specialiştilor este acela că a mânca popcorn reprezintă un răspuns habitual asociat cu vizionarea filmelor. Psihologii definesc răspunsurile habituale ca fiind comportamente automate pe care le adoptăm pentru ca am învaţat asocierea între situaţii (de exemplu cinematograful) si răspunsurile noastre în aceste situaţii (de exemplu consumul de popcorn).
–BREAK –
Asocierile habituale se formează ca răspuns la o situatie specifică (de exemplu cand ai intrat in sala de cinema) cand adoptăm un anumit comportament (mancam popcorn) care are efecte benefice (gustul placut). in timp, asocierile se intăresc astfel incat doar intalnirea cu situatia determină automat actiunea, fara să fie nevoie să ne gandim la ce facem. Prin simplul fapt că actionăm automat, eliberăm resurse mentale pentru alte comportamente si decizii constiente.
Cum invătăm obiceiurile?
Cercetatorii au studiat obiceiurile de mai mult de 150 de ani, dar mai ales la animale. Recent in psihologia sanatatii s/a inceput investigarea modului in care se formeaza obiceiurile in viata reala si cum ne ajuta sa promovam comportamente sanatoase.
Un studiu a aratat ca primele repetitii ale noilor comportamente au determinat cresterea automatizarii percepute (adica puterea obiceiului). cresterea rapida era urmatade o incetinire si de stagnare. Cercetarea observationala a aratat camulte comportamente sanogene cum ar fi alegerea alimentelor sanatoase, exercitiul fizic sunt relalizate automat maidegraba decat sunt rezultatul unor deliberari.
Cat de mult dureaza pana se formeaza un obicei?
Reyultatele cercetarilor sunt contradictorii. Un studiu sugereaza ca in medie obieceurile se formeaza in 66 de zile, in timp ce alt studiu sustine ca cei care merg la salasi practica exercitii fizice de 4 ori pe saptamana pentru sase saptamani vor forma un nou obicei. Oricum, nu este vorba de doar 21 de zile asa cum sustin miturile urbane, ca cele raspandite de chirurgul Dr Maxwell Maltz, care este ceriticat altundeva.
Formarea obiceiurilor reprezinta in continuare o provocare. Nu exista criterii obiective pentru a stabili prezenta unui obicei. De aceea e greu de spus daca cineva are un nou obicei sau nu. Este realist sa vorbim despre comportamente care sunt mai mult sau mai putinobisnuite, decat despre “habitual” versus “non-habitual”. Acest lucru face dificil de estimat durata formarii obiceiurilor.
Vestea buna este ca participantii la studii interventionale care realizeaza actiuni noi zilnic, tind sa le raportezeca fiindobiceiuri sau “parte din rutina zilnica” dupa doar doua saptamani.
Cum putem utiliza obiceiurile pentru a schimba comportamentul?
Formarea obiceiurilor are implicatii importante pentru schimbarea comportamentelor, deoarece obiceiurile persista in timp. Putine studii care au utilizat insa formarea obiceiurilor ca strategie pentru promovarea comportamentelor sanatoase si au raportat rezultate promitatoare.
De exemplu, parintii care au primit sfaturi cum sa formeze obiceiuri alimentare la copii lor (consum de fructe si legume, gustari sanatoaase, apa), au raportat ca opt saptamani mai taryiu s/au format obiceiurile alimantare sanatoase si s/a imbunatatit calitatea dietei copiilor (Gardner et al, 2014).
O interventie care a promovat integrarea exercitiilor fizice usoare in rutina sedentara, au aratat ca s-a redus timpul de sedere, si a crescut frecventa plimbarii in randul unor adulti.
Ce inseamna de fact ca un comportament a devenit obicei? Daca se exemplu, cineva spune ca “face 30 de minute de activitate fizica fara sa se gandeasca” la asta, ce inseamna acest lucru? Rareori facem 30 de minute activitate fizica fara sa ne gandim la asta. Recent am propus ca exista doua moduri in care putem spune ca o actiune adevenit obicei: putem sa “decidem” habitual sa facem ceva (insigare habituala) sau sa facem ceva in mod obisnuit (executie habituala). Daca ‘decidem’ habitual sa facem sport (unde o situatie determina automat impulsul dea face sport) si prezice cat de frecvent fac oamenii sport. A avea unobicei de a face sport astfel incat o parte din rutina de “exercitii” (utilizarea bandei de alergat) determina implicarea in urmatoarea etapa de exercitii (utilizarea greutatilor) nu prezice cat de des fac oamenii sport.
Recomandari practice
Practicienii trbuie sa incorporeze doua principiipentru chimbarea comportamentelor. De exemplu:
Puteti incepe cu schimbarea obiceiurilor alimentare nesanatoase la cinema. Veti fi surprinsi ce buni vor fi niste struguri in loc de o punga de popcorn- daca puteti sa ignorati aroma popcorn-ului….
Translation: Catrinel Craciun
