Winifred Gebhardt, Leiden University, Olanda
Acum nouă ani am devenit vegetarian. Citeam o carte în care personajul principal explica cum nu putea să mănânce ceva care avea “o inimă care bate”. Acest citat m-a afectat profund. Am realizat că și eu gândeam la fel. Am renunțat la care și pește imediat și am adoptat o dietă vegetariană. Noile obiceiuri alimentare se potriveau perfect cu “noua mea persoană”.
Mai demult puteam să alerg 7 kilometri pentru că alergam frecvent. Cu toate acestea, nu mă vedeam pe mine ca fiind o persoană sportive. De aceea când eram bolnavă nu mergeam la alergat. Acum nu mai încerc să fiu sportive, dar încerc să merg pe jos de câte ori am ocazia. Mă consider o “persoană activă”.
Acțiunile noastre ne reflect sinele
Comportamentul meu de a nu mânca aimale reflect cine sunt eu ca persoană. Faptul că sunt vegetariană, îmi dă o imagine pozitivă de sine ca personă grijulie, care iubește animalele. De fiecare dată când vorbesc despre opțiunile mele sau refuz carnea, sinele meu “este afirmat”.
Știind că ce facem este parte din cine suntem și că vrem să ne simțim bine cu noi înșine, este foarte util să folosim asta ca punct de plecare pentru intervenții de sănătate. De exemplu, dacă ne uităm la imaaginile positive de sine ca la o relfelcție a comportamentelor de risc (de ex. Consumul de alcool pentru că mă consider o persoană care se bucură de viață), acestea ar putea să fie înlocuite cu comportamente mai puțin riscante sau chiar sănătoase (de ex. Să bei o băutură fără alcool reflectă un stil de viață sănătos). Cheia schimbării este să facem ce este relevant pentru noi ca persoane. Acest lucru se numește motivația integrată de schimbare, conform teoriei auto-determinării. Acesta reprezintă cea mai apropiată variantă de motivație intrinsecă, în care realizăm un comportament pentru că ne bucură.
Parte din sinele nostru viitor
Oamenii sunt călători în timp și petrec mult timp având fantezii despre viitor. Astfel, generăm o multitudine de posibilități pentru noi în viitor, opțiuni care au fost numite “sinele posibil”. Acestea ne direcționează imaginația noastră și ne cresc șansele pentru oportunități legate de scopuri. De exemplu, o imagine de sine viitoare ca fiind un “nefumător” ne ajută să renunțăm la fumat. Fumătorii trebuie să aibă o imagine de sine viitoare de nefumători pentru a renunța la fumat. Colega mea Eline Meijer și cu mine, realizăm studii în care fumătorii își imaginează tipul de persoană care vor devein după ce renunță la fumat și dacă continuă să fumeze. Participanții scriu despre aceste imagini și produc imagini/poze care se asociază cu ce își imaginează. Intervenția generează imagini ca “dacă renunț la fumat am să fiu o femeie puternică și cu voință” sau “un părinte mai bun” și alternativ pentru fumători “dacă continui să fumez am să tușesc, am să fiu o persoană bolnavă” sau “o persoană anti-socială, care are haine care miros urât”.
Un rezultat interesant este să imaginile oferite de participanți sunt simbolice, și nu conțin fumători sau țigări. Asocierile scrise includ “complet”, “lipsit de griji”, “decisiv”, “depresiv” și “lipsit de speranță”. Trebuie să explorăm dacă intervenția modifică comportamentul, dar credem că aceste imagini de sine accesibile în situații de risc (ca un atac de foame de exemplu) ajută să ne menținem scopurile. Există evidențe că sinele viitor imaginar sunt eficeinte pentru alte comportamente cum ar fi exercițiile fizice.
Ne simțim bine în grupuri unde aparținem
În viața de zi cu zi, rezistăm tentațiilor cu greu în situații sociale. Dacă renunți la fumat s-ar putea să te temi să fii respins social odată ce nu te mai comporți la fel ca prietenii tăi fumători. S-ar putea să-ți lipsească activitățile comune. Multe percepții de sine se bazează pe grupurile sociale de care aparținem. De exemplu, majoritatea fumătorilor sunt afiliați unor grupuri de fumători. Fumatul definește apartenența la grup și se asociază cu diverse calități appreciate. De exemplu, tinerii după dezintoxicare ar putea să simtă că prietenii lor care fumează marijuana sunt “potriviți”, chiar dacă ei acum au renunțat la consumul de substanțe. Cei care nu consumă sunbstanțe nu sunt priviți ca fiind suportivi, sunt mai plictisitori, sau nu au un “nivel de maturitate”. Acest lucru ilustrează că provocarea este să rămâi un membru valorificat al grupului social și acest fapt trebuie să fie o prioritate pe agenda de schimbare comportamentală. Prin urmare, pentru a face schimbări de durată, avem nevoie de oameni care să dezvolte reprezentări de sine care să implice comportamente sanogene viitoare care sunt conforme cu valorile lor și cu mediul social.
Recomandări practice
- comportamentul este important pentru imaginea de sine. Încurajați oamenii să se gândească creativ la cine vor să devină, de exemplu să conceapă un sine viitor ideal și un sine viitor de care se tem.
- să găsească modalităi de activare la imaginii de sine legate de noile comportamente în momente critice când se confruntă cu tentații. De exemplu, să pună imaginea de sine într-un loc vizibil pe smartphone sau computer, ca amorsă pentru cine vor să devină.
- ajutați oamenii să integreze noul comportament în mediul lor social valorificat, de exemplu să exerseze cum să se depărteze de normele grupului de prieteni. Dacă spre exemplu li se oferă alcool, să refuse politicos “multumesc, dar nu doresc, am băut suficient” sau să accentueze relația de prietenie “ești un prieten/ă bun/bună, ai mereu grija de mine. Cum te descurci în ultimul timp?”
Translated by Catrinel Crăciun
