Assessment, Brief behavioural intervention, Goal setting, Habit, Planning

Cum îmbunătățim oferirea de cosiliere comortamentală pentru consumul de alcool în cadrul serviciilor de medicină primară: perspectiva medicilor și pacienților

Amy O’Donnell, Newcastle University, UK

Consumul de alcool a scăzut pe alocuri în Europa, mai ales la tineri. Cu toate astea, consumul excesiv de alcool rămâne un factor de risc important pentru sănătate și chiar risc de mortalitate. Oferirea de consiliere descurtă durată poate ajuta la reducerea consumului de alcool, mai ales dacă sfaturile sunt oferite de medicul de families sau alte cadre medicale. Consilierea scurtă pentru consumul de alocool implică durată scurtă, bazată pe rezultate științifice, care urmărește să ajute pacientul să considere o reducere a consumului de alcool pentru a scădea riscul pentru sănătate. Nu am identificat încă ingredientele cheie ale acestei conversații dar oferirea de feedback personalizat pentru consumul pacientului, sau încurajarea pentru auto-monitorizarea consumului sunt foarte eficiente.

Integrarea unor tratamente bazate pe studii științifice nu este ușor de realizat în practica medicală. Se estimează cam 17 ani în medie pentru ca rezultatele științifice să ajungă în practica clinică. După trei decenii de cercetare, 70+ de studii și multe reviewuri, această metodă de consiliere rapidă nu este încă oferită ca parte a sistemului sanitar. Ca să înțelegem de ce, trebuie să vedem care sunt perspectivele asupra problemei, mai ales perspectiva medicilor și a pacienților.

Deci ce ne spun medicii despre obstacolele întâmpinate?

Unele aspecte numite de medici și asistente sunt lipsa timpului, pregătire deficitară, sau a resurselor financiare reduse pentru a oferi astfel de consiliere. Totuși, nu este suficient să creștem recompensele financiare pentru medici. Un studio recent arată că introducerea unor recompense financiare pentru medicii de familie englezi în schimbul oferirii de consiliere pentru reducerea consumului de alocool nu a avut impactul scontat. Alte studii sugerează că atitudinile medicilor despre relevanță, sensibilitate și valoarea discutării consumului de alcool în consultațiile lor ar fi mai importante. De exemplu, unii medici de familie nu cred că pacienții sunt receptivi, mai ales cei care sunt alcoolici. Asta se datoreză parțial lipsei de încredere în eficeința terapiilor psihologice în reducerea consumului de alcool. Sau uneori medicii cred că ar jigni pacientul dacă îl întreabă despre consumul de alcool.

Mai puține studii au explorat perspectiva pacienților. Rezultatele arată că paecienții cred că este în regulă ca medical să abordeze subiectul consumului de alcool și să ofere sfaturi despre stilul de viață mai ales pentru cei cu probleme medicale legate de consumul excesiv de alcool. Cu toate astea unii pacienți cred că alcoolicii nu ar fi sinceri cu personalul medical. Mai mult, mulți pacienți nu conștientizează cât beau de fapt. Asta este parțial datorită faptului că nu știu cum să evalueze consumul, ce înseamnă de exemplu că au băut un pahar de vin versus unul de vodcă sau să țină numărătoarea paharelor consumate acasă.

Dar este și pentru că pentru mulți dintre noi, consumul de alcool nu e văzut în termeni de risc de boală (așa cum e pentru medici, psihologi sau epidemiologi), ci mai degrabă în termeni de distracție și plăcere. Astfel, unii pacienți nu doresc să recunoască că beau prea mult sau să accepte că medical ar putea să le spună să reducă consumul. De asemenea, uneori pacienții cred că au deja strategii de reducere a consumului de alcool, bazate pe lecții de viață de la familie au prieteni. De aceea unii nu văd de c ear vorbi cu personalul medical despre această problemă.

Recomandări practice

Cum putem utiliza aceste percepții și experiențe în practica medicală?

  • În primul rând, este în regulă să întrebăm despre consumul de alcool. Puțini pacienți se vor simți jigniți de asta.
  • Puneți întrebări de genul ”cum” și ”de ce” mai degrabă decât ”cât”. Astfel veți crețte relevanța sfaturilor oferite și se va vedea că luați în considerare valorile culturale care influențează consumul de alcool.
  • În funcție de ce vă povestesc pacienții despre situațiile în care beau, puteți să îi ajutați să dezvolte strategii preventive care sunt specifice pentru acele situații de risc. Unde este posibil, dezvoltați aceste strategii în jurul tacticilor care paceinții le văd ca eficiente. De exemplu, să limiteze consumul în anumite situații ca acasă sau cu anumite grupuri cum ar fi de față cu copiii.
  • Având în vedere că timul e mereu limitat în consultațiile medicale, oferiți sfaturi pacienților care se prezintă cu afecțiuni care au de a face cu consumul excesiv de alcool ca de exemplu tensiune mare, sănătate pshică precară, probleme gastrice. Asta va ajuta să utilizați resursele la maxim și să dezvoltați o relație terapeutică bazată pe încredere cu pacienții.

[Tradus de Dr. Irina Catrinel Craciun]

Acceptance and Commitment Therapy, Coping, Habit, Mental Health, Planning, Routines, Self-monitoring, SMART Goals

Cum să rămânem sănătoși acasă

 Dr Federica Picariello și Professor Rona Moss-Morris, King’s College London, the UK.  

Viața de zi cu zi s/a schimbat dramatic în timpul pandemiei COVID-19. Pe lângă nevoia de a încetini răspândirea virusului (prin autoizolare, distanțare socială, carantină), impactul asupra sănătății mentale trebuie luat în considerarea alături de impactul asupra stării de bine a persoanelor. 

(more…)

Habit, Motivation, Self-monitoring, Self-regulation

Cum să menținem schimbarea comportamentala be termen lung? 

Dominika Kwasnicka, SWPS University, Poland and University of Melbourne, Australia

Scopul programelor de sanatate este de a promova schimbări comportamentale pe termen lung și specialiștii în domeniul sănătății pot ajuta pacienții să își îmbunătățească sănătatea prin schimbări comportamentale. Acestea din urmă sunt însă dificil de inițiat și chiar mai greu de menținut pe termen lung. O întrebare importantă este ce face menținerea schimbării comportamentului așa de dificilă?

(more…)

Self-monitoring

Nu te mai ascunde ca un strut! Cum putem să ajutăm oamenii să își monitorizeze progresul

Thomas L. Webb, Department of Psychology, The University of Sheffield, the UK

Cum reușiți să vă țineți de scopul de a reduce consumul de zahăr sau de a pierde acele 10kg? Probabil că nu știți sau nu vreți să știți. În situații ca acestea, oamenii tind să se comporte ca un strut și să își ascundă capul în nisip pentru a evita informațiile care i-ar ajuta să monitorizeze progresul. Cercetările cu privire la această problemă de strut sugerează că oamenii adesea nu își monitorizează progresul (de exemplu pe cântar, să citească informațiile nutriționale de pe pachetele de mâncare). Asta se întâmplă pentru că dacă ne monitorizăm adesea ne scade stima de sine, de exemplu ne dăm seama că nu am slăbit sau că alimentele care ne plac au prea mult zahăr. Cu toate acestea, studiile arată că dacă ne monitorizăm progresul putem să indentificăm discrepanțele dintre starea actuală și cea ideală și să acționăm ca atare. Implcația este că dacă evităm să ne monitorizăm, nu putem să identificăm nevoia de a acționa și cele mai bune metode de intervenție. Problema struțului este deci o ocazie pentru psihologi (și pentru alții) de a ajuta oamenii să își monitorizeze progresul și să vadă care sunt beneficiile. NU este surprinzător faptul că am găsit dovezi că dacă îi încurajăm pe oameni să își monitorizeze progresul, atunci crește probabilitatea să își atingă scopurile în mai multe domenii de activitate. 

(more…)

Communication

Informații științifice utile pentru pandemia COVID-19

Shane Timmons, Economic and Social Research Institute, Ireland

La nivel global guvernele s-au mobilizat să controleze transmiterea noului coronavirus, dar comportamentul individual este vital pentru succesul acestor politici. Noi la centrul de cercetare al insitutului din Dublin, lucrăm cu departamentul de sănătate al Irlandei pentru a oferi informații cu despre cum putem interveni cu privire la pandemia COVID-19. Am revizuit mai mult de 100 de studii ștințifice și am început să testăm care sunt cele mai bune metode de comunicare cu publicul, cu idei relevante pentru practicienii din domeniul prishologiei sănătății. În studiile noatre, ne focalizăm pe literature din trei domenii relevante, care stau la baza mesajelor de sănătate publică din diverse țări: spălatul pe mâini, atingerea feței și izolarea. Ne adersăm și literuaturii referitoare la cum să motivăm comportamente ajutătăoare și să comunicăm eficient în situații de criză.  (more…)

Assessment, Coping

The importance of assessing clients’ coping strategies



By Nadia Garnefski and Vivian Kraaij, Department of Clinical Psychology, Leiden University, The Netherlands

“Rob has just heard that he has HIV (negative event). He thinks that he is the one to blame for this (self-blame) and he avoids seeing his friends (withdrawal). The situation makes him sad. When sitting at home, he cannot stop thinking about his feelings (rumination) and believes that what has happened to him is a complete disaster (catastrophizing). Because he feels sad, he has little energy. As a result, he withdraws even more. This makes him even sadder. In this way, Rob is drawn into a downward spiral.”

(more…)

Communication, Motivation, Self-affirmation, Self-efficacy

Clienții dvs. Sunt defensivi? Cum poate ajuta afirmarea sinelui.

Peter Harris și Ian Hadden, Grupul de cercetare pe tema afirmării sinelui, School of Psychology, University of Sussex, UK

Ați încercat vreodată să vă confruntați cu o situație pe care ați ignora-o? de exemplu un obicei nesănătos cum ar fi consumul excesiv de dulciuri sau tendința de a evita consultațiile medicale? Dacă da, nu sunteți singuri. Majoritatea oamenilor cred că sunt raționali și competenți. Deci, atunci când ni se spune că cee ace facem nu este rational sau competent, poate să fie o provocare pentru noi. Ca rezultat, putem să fim foarte buni la ignorarea mesajelor care nu dorim să le auzim.

(more…)

Mental Imagery, Possible selves

Sa devii o persoană mai bună-un motiv pentru schimbarea comportamentală

Winifred Gebhardt, Leiden University, Olanda

Acum nouă ani am devenit vegetarian. Citeam o carte în care personajul principal explica cum nu putea să mănânce ceva care avea “o inimă care bate”. Acest citat m-a afectat profund. Am realizat că și eu gândeam la fel. Am renunțat la care și pește imediat și am adoptat o dietă vegetariană. Noile obiceiuri alimentare se potriveau perfect cu “noua mea persoană”. 

Mai demult puteam să alerg 7 kilometri pentru că alergam frecvent. Cu toate acestea, nu mă vedeam pe mine ca fiind o persoană sportive. De aceea când eram bolnavă nu mergeam la alergat. Acum nu mai încerc să fiu sportive, dar încerc să merg pe jos de câte ori am ocazia. Mă consider o “persoană activă”. 

(more…)

Assessment, Interventions

Studii de tip N-of-1: Ce putem afla din studierea unui singur caz?

Marie Johnston și Derek Johnston, University of Aberdeen, Scotland

Adesea practicienii vor să găsească soluții pentru probleme referitoare la o persoană anume, o echipă, un spital sau o regiune. De exemplu ar putea să fie ineresați de câte ori o persona supraponderală mănâncă dulciuri sau dacă stresul îi intensifică acest consum. Sau poate doriți să aflați de câte ori membrii unei echipe nu respect normele de igienă din spital, dacă este mai rău atunci când personalul este insuficient sau dacă amorsele comportamentale joacă un rol. Sau poate vreți să aflați care sunt sursele erorilor clinice și să vedeți care erori sunt mai commune într-un anumit department. Sau la nivel de politici, ar putea să fie important să investigăm dacă noile reglementări cum ar fi interzicerea fumatului în spațiile publice au efect asurpa ratei fumatului. 

Pentru a răspunde la astfel de întrebări ați putea să întrebați direct persoanele implicate, dar este mai bine să observați direct comportamentul în momente critice pentru a evita probleme de biasare sau uitare. Dezvoltarea tehnică permite monitorizarea comportamentelor cu ajutorul smart phone-ului putem de exemplu să vedem ce se petrece în timp real. Un studio de tip n-of-1 ne ajută să răspundem la astfel de întrebări. 

Studiile de tip n-of-1 sunt utile când o problem poate să fie evaluată cu măsurători repetate, pentru a vedea schimbarea în timp.  Astfel putem să descriem problema și să vedem dacă se îmbunătățește sau nu în timp. Sau putem să introducem o nouă intervenție sau tratament pentru a vedea dacă are efectul scontat. Cea mai simplă metodă de evaluare este un trend de observații ca în graficul din imaginea de mai jos. Acesta este un pas important în analiza n-of-1. Adițional, există metode de analiză statistică pentru studiile de tip n-of-1. Metode mai complexe sunt în curs de dezvoltate (de ex. Metode de a analiza schimbarea dinamică). 

(more…)

Goal setting, Motivational interviewing, Self-monitoring

Activitatea fizică la vârsta adultă târzie. Cât este suficient?

Anne Tiedemann, University of Sydney, Australia

“Lipsa activității fizice distruge condiția ființei umane, în timp ce mișcarea și exercițiile fizice o îmbunătățesc și păstrează”… Platon, 400 BC.

Este cunoscut factul că activitatea fizică este bună pentru sănătate și starea de bine. Mesajele de sănătate sunt adresate însă în special copiilor și tinerilor, mai puțin persoanelor peste 65 de ani. Cu toate acestea, vârsta adultă târzie este o perioadă din viață când activitatea fizică este foarte importantă. 

(more…)