Dr Federica Picariello și Professor Rona Moss-Morris, King’s College London, the UK.
Viața de zi cu zi s/a schimbat dramatic în timpul pandemiei COVID-19. Pe lângă nevoia de a încetini răspândirea virusului (prin autoizolare, distanțare socială, carantină), impactul asupra sănătății mentale trebuie luat în considerarea alături de impactul asupra stării de bine a persoanelor.
Dominika Kwasnicka, SWPS University, Poland and University of Melbourne, Australia
Scopul programelor de sanatate este de a promova schimbări comportamentale pe termen lung și specialiștii în domeniul sănătății pot ajuta pacienții să își îmbunătățească sănătatea prin schimbări comportamentale. Acestea din urmă sunt însă dificil de inițiat și chiar mai greu de menținut pe termen lung. O întrebare importantă este ce face menținerea schimbării comportamentului așa de dificilă?
Thomas L. Webb, Department of Psychology, The University of Sheffield, the UK
Cum reușiți să vă țineți de scopul de a reduce consumul de zahăr sau de a pierde acele 10kg? Probabil că nu știți sau nu vreți să știți. În situații ca acestea, oamenii tind să se comporte ca un strut și să își ascundă capul în nisip pentru a evita informațiile care i-ar ajuta să monitorizeze progresul. Cercetările cu privire la această problemă de strut sugerează că oamenii adesea nu își monitorizează progresul (de exemplu pe cântar, să citească informațiile nutriționale de pe pachetele de mâncare). Asta se întâmplă pentru că dacă ne monitorizăm adesea ne scade stima de sine, de exemplu ne dăm seama că nu am slăbit sau că alimentele care ne plac au prea mult zahăr. Cu toate acestea, studiile arată că dacă ne monitorizăm progresul putem să indentificăm discrepanțele dintre starea actuală și cea ideală și să acționăm ca atare. Implcația este că dacă evităm să ne monitorizăm, nu putem să identificăm nevoia de a acționa și cele mai bune metode de intervenție. Problema struțului este deci o ocazie pentru psihologi (și pentru alții) de a ajuta oamenii să își monitorizeze progresul și să vadă care sunt beneficiile. NU este surprinzător faptul că am găsit dovezi că dacă îi încurajăm pe oameni să își monitorizeze progresul, atunci crește probabilitatea să își atingă scopurile în mai multe domenii de activitate.
Shane Timmons, Economic and Social Research Institute, Ireland
La nivel global guvernele s-au mobilizat să controleze transmiterea noului coronavirus, dar comportamentul individual este vital pentru succesul acestor politici. Noi la centrul de cercetare al insitutului din Dublin, lucrăm cu departamentul de sănătate al Irlandei pentru a oferi informații cu despre cum putem interveni cu privire la pandemia COVID-19. Am revizuit mai mult de 100 de studii ștințifice și am început să testăm care sunt cele mai bune metode de comunicare cu publicul, cu idei relevante pentru practicienii din domeniul prishologiei sănătății. În studiile noatre, ne focalizăm pe literature din trei domenii relevante, care stau la baza mesajelor de sănătate publică din diverse țări: spălatul pe mâini, atingerea feței și izolarea. Ne adersăm și literuaturii referitoare la cum să motivăm comportamente ajutătăoare și să comunicăm eficient în situații de criză. (more…)
“Rob has just heard that he has HIV (negative event). He thinks that he is the one to blame for this (self-blame) and he avoids seeing his friends (withdrawal). The situation makes him sad. When sitting at home, he cannot stop thinking about his feelings (rumination) and believes that what has happened to him is a complete disaster (catastrophizing). Because he feels sad, he has little energy. As a result, he withdraws even more. This makes him even sadder. In this way, Rob is drawn into a downward spiral.”
Peter Harris și Ian Hadden, Grupul de cercetare pe tema afirmării sinelui, School of Psychology, University of Sussex, UK
Ați încercat vreodată să vă confruntați cu o situație pe care ați ignora-o? de exemplu un obicei nesănătos cum ar fi consumul excesiv de dulciuri sau tendința de a evita consultațiile medicale? Dacă da, nu sunteți singuri. Majoritatea oamenilor cred că sunt raționali și competenți. Deci, atunci când ni se spune că cee ace facem nu este rational sau competent, poate să fie o provocare pentru noi. Ca rezultat, putem să fim foarte buni la ignorarea mesajelor care nu dorim să le auzim.
Winifred Gebhardt, Leiden University, Olanda
Acum nouă ani am devenit vegetarian. Citeam o carte în care personajul principal explica cum nu putea să mănânce ceva care avea “o inimă care bate”. Acest citat m-a afectat profund. Am realizat că și eu gândeam la fel. Am renunțat la care și pește imediat și am adoptat o dietă vegetariană. Noile obiceiuri alimentare se potriveau perfect cu “noua mea persoană”.
Mai demult puteam să alerg 7 kilometri pentru că alergam frecvent. Cu toate acestea, nu mă vedeam pe mine ca fiind o persoană sportive. De aceea când eram bolnavă nu mergeam la alergat. Acum nu mai încerc să fiu sportive, dar încerc să merg pe jos de câte ori am ocazia. Mă consider o “persoană activă”.
Marie Johnston și Derek Johnston, University of Aberdeen, Scotland
Adesea practicienii vor să găsească soluții pentru probleme referitoare la o persoană anume, o echipă, un spital sau o regiune. De exemplu ar putea să fie ineresați de câte ori o persona supraponderală mănâncă dulciuri sau dacă stresul îi intensifică acest consum. Sau poate doriți să aflați de câte ori membrii unei echipe nu respect normele de igienă din spital, dacă este mai rău atunci când personalul este insuficient sau dacă amorsele comportamentale joacă un rol. Sau poate vreți să aflați care sunt sursele erorilor clinice și să vedeți care erori sunt mai commune într-un anumit department. Sau la nivel de politici, ar putea să fie important să investigăm dacă noile reglementări cum ar fi interzicerea fumatului în spațiile publice au efect asurpa ratei fumatului.
Pentru a răspunde la astfel de întrebări ați putea să întrebați direct persoanele implicate, dar este mai bine să observați direct comportamentul în momente critice pentru a evita probleme de biasare sau uitare. Dezvoltarea tehnică permite monitorizarea comportamentelor cu ajutorul smart phone-ului putem de exemplu să vedem ce se petrece în timp real. Un studio de tip n-of-1 ne ajută să răspundem la astfel de întrebări.
Studiile de tip n-of-1 sunt utile când o problem poate să fie evaluată cu măsurători repetate, pentru a vedea schimbarea în timp. Astfel putem să descriem problema și să vedem dacă se îmbunătățește sau nu în timp. Sau putem să introducem o nouă intervenție sau tratament pentru a vedea dacă are efectul scontat. Cea mai simplă metodă de evaluare este un trend de observații ca în graficul din imaginea de mai jos. Acesta este un pas important în analiza n-of-1. Adițional, există metode de analiză statistică pentru studiile de tip n-of-1. Metode mai complexe sunt în curs de dezvoltate (de ex. Metode de a analiza schimbarea dinamică).
Anne Tiedemann, University of Sydney, Australia
“Lipsa activității fizice distruge condiția ființei umane, în timp ce mișcarea și exercițiile fizice o îmbunătățesc și păstrează”… Platon, 400 BC.
Este cunoscut factul că activitatea fizică este bună pentru sănătate și starea de bine. Mesajele de sănătate sunt adresate însă în special copiilor și tinerilor, mai puțin persoanelor peste 65 de ani. Cu toate acestea, vârsta adultă târzie este o perioadă din viață când activitatea fizică este foarte importantă.
Jane Ogden, University of Surrey, UK
Supraponderalitatea reprezintă o problem greu de abordat în cadrul consilierii. Unii pacienți s-au săturat să audă că ar trebui să “piardă în greutate”, de fiecare data când vin la clinică, indiferent de motivul pentru care au solicitat o consultație: o durere de gât, analize sau o posibilă problemă cardiacă. Uneori pacienții au fost stigmatizați o viață întreagă de către medici și cred că toată lumea vede doar masa lor corporală. Unii probabil nu s-au gândit niciodată la greutatea lor, și ar putea să se simtă insultați sau suprinși când li se prezintă problema supraponderalității. Alte persoane nu vor să audă acest mesaj și blochează informația. Aceștia din urmă se pot gândi “ce știii tu care ești slab\gras\prea tânăr\prea bătrân” sau “rezultatele științifice sunt mereu greșite”. A ridica problema supraponderalității presupune un management atent al “când”, “cum” și “ce” se spune unei persoane supraponderale.
