Keegan Knittle, University of Helsinki, Finland

Iată o poveste cu care ne întâlnim des: o persoană care ar beneficia de pe urma activității fizice regulate vine la clinică. Discutăm despre greadul lor de activtiate sau inactivitate fizică și la final persoana spune că nu este motivată sa se schimbe. Ce putem face noi ca specialiști? Cum putem să motivăm pe cineva să ia în considerare modificare comportamentului? Cum putem să îi ajutăm să treacă de la bune intenții la activitate?

Persoanele nemotivate sunt adesea bombaradate cu informații despre beneficiile activității fizice. Clinicienii vor sfătui persoanele să devină mai active, și poate vor uita să întrebe despre preferințele de exercițiu fizic ale persoanei în cauză. Chiar dacă aceste informații sunt utile și bineintenționate, nu vor produce schimbări majore. De fapt, studiile arată că dacă 26 de persoane inactive primesc sfaturi despre activitate, șansele sunt crescute ca doar una dintre aceste persoane să atingă nivelul dorit de activitate fizică.

Alți clinicieni încearcă să constrângă spunând lucruri ca “trebuie să vă modificați comportamentul, trebuie să acționați ACUM!” Aceste metode pot avea efectul contrar și să crească rezistența la schimbare. În situații extreme, clinicienii pot chiar să sperie persoana pentru ca aceasta să se schimbe. De exemplu le enumeră pericolele associate cu refuzul de a modifica comportamentul. Eforturile de a speria persoana pentru a-și modifica comportamentul sunt adesea total ineficiente. Acestea pot să fie utile doar dacă persoana în cauză crede că poate să se schimbe. Deci întrebarea rămâne: care sunt cele mai bune metode de a ajuta o persoană să crească nivelul de activitate fizică?

În 2018, grupul nostru de cercetare a publicat o meta-analiză care a încercat să găsească un răpuns la această întrebare. Am analizat peste 100 de intervenții de promovare a activității fizice și am identificat tehnicile pe care le-au folosit. Am încercat să identificăm tehnicile care duc la creșterea motivației pentru exercițiile fizice. Rezultatele au evidențiat două grupuri de tehnici de modificare comportamentală care cresc motivația.

Primul grup constă în tehnici de auto-reglare comportamentală. Conform analizelor noastre, tehnicile de auto-reglare (i.e. auto-monitorizarea activității fizice, feedback pentru performanță, stabilirea de scopuri, planuri de acțiune și strategii de rezolvare de probleme pentru a depăși barierele) au avut un efect asupra motivației. Mai mult, intervențiile care au folosit auto-reglarea împreună cu o altă tehnică de creștere a motivației au fost mai eficiente decât alte intervenții. Studiile anterioare arată că tehnicile de auto-reglare sunt importante pentru modificarea comportamentelor (de ex. Pentru exercițiul fizic, dietă, fumat). La fel,  studiul nostru demonstrează că tehnicile de auto-reglare comportamentală sunt importante. Prin urmare, acestea pot să ajute oamenii să devină mai activi și să fie mai motivați.

Al doilea grup constă în tehnici cu privire la participarea la ore de exercițiu fizic, de exemplu instructaj referitor la cum să facă un anumit exercițiu, demonstrații practice, și oportunități de învățare a noilor exerciții fizice. Intervențiile care au folosit aceste tehnici și cele care erau oferite personal, au dus la creșterea motivației pentru acitvitatea fizică. Acest lucru se datorează și suportului social primit de la antrenori, sau de la ocaziile de comparație socială, ocazii de a se simți bine cu alți participanți la orele de exerciții fizice. Poate că idea de a merge la ore de exerciții fizice este dificilă pentru o persoană inactivă dar există posibilitatea că dacă decide să particie, acest lucru îi va crește motivația.

În concluzie, nu există o tehnică 100% eficientă pentru a motiva pe cineva să fie mai active fizic. Dar cercetările noastre arată că dacă creștem auto-reglarea și încurajăm participarea la ore de exerciții fizice, vom face primii pași spre schimbare. Data viitoare când aveți un pacient care ar putea să beneficieze de pe urma unor exerciții fizice, încercați una din metodele de mai jos. Poate că vor funcționa la unele persoane, poate la altele nu vor funcționa, dar măcar vor oferi câteva tehnici motivaționale în plus. Success la motivare!

Recomandări practice

1. Monitorizarea. Cereți persoanei să își monitorizeze activitatea fizică cu o aplicație, un dizpozitiv de monitorizare sau un jurnal. Oferiți o listă cu metode de auto-mnitorizare comportamentală de unde să poată allege pe cea care li se potrivește.
2. Verificați. Persoana să verifice auto-monitorizarea pentru a vedea dacă este așa de active cum credea și să identifice care sunt momentele în care ar avea timp pentru sport sau activitate fizică.
3. Stabiliți un scop și faceți planuri. Persoana să formuleze scopuri realiste pentru realizarea de exerciții fizice pornind de la activitaea pe care o realizează în present (vezi pasul 1 și 2) și să facă un plan cum unde și cum să realizeze scopul.
4. Începeți!  Oferiți persoanelor o listă de activități fizice posibile care se pot realiza într-o formă organizată cum ar fi cursuri, grupe de sport, și ajutați persoanele să aleagă ce li se potrivește. Începutul este greu și este bine să conștientizați acest fapt, dar încurajați persoanele să înceapă pentru a se simți mai motivate!
5. Focalizați-vă pe motivație!  Spuneți persoanelor că este normal să nu se simtă motivate, dar că cercetările arată că aceste strategii de creștere a motivației sunt eficiente și ajută la creșterea nivelului de activitate fizică.

 

[Tradus de Dr Irina Catrinel Crăciun]