{"id":609,"date":"2017-03-28T05:22:28","date_gmt":"2017-03-28T05:22:28","guid":{"rendered":"http:\/\/practicalhealthpsychology.com\/?p=609"},"modified":"2025-11-04T14:48:02","modified_gmt":"2025-11-04T14:48:02","slug":"fear-is-a-bad-counselor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/practicalhealthpsychology.com\/ro\/2017\/03\/fear-is-a-bad-counselor\/","title":{"rendered":"Teama este un consilier prost"},"content":{"rendered":"<p><strong>Dr Gjalt-Jorn Peters, Open University, Netherlands<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Inducerea fricii este o strategie adesea utilizat\u0103 pentru a modifica comportamentul.<\/p>\n<p>De exemplu, inducerea fricii este folosit\u0103 \u020bn imaginile de pe pachetele de \u0163ig\u0103ri, campanii care promoveaz\u0103 utilizarea centurii de siguran\u0163\u0103 sau cele care descurajeaz\u0103 abuzul de substan\u0163e.<\/p>\n<p>In ciuda popularit\u0103\u0163ii acestor metode de inducere a fricii, cercet\u0103rile ne arat\u0103 c\u0103 cel mai bun mod de a modifica comportamentul este con\u015ftientizarea sau educa\u0163ia.<\/p>\n<p>Cum este posibil? Oamenii ar trebui s\u0103 se team\u0103 de lucrurile care le afecteaza s\u0103n\u0103tatea, nu?<\/p>\n<p>Cu siguran\u0163\u0103 cei care cunosc riscurile, nu ar fuma, conduce f\u0103r\u0103 centura de siguran\u0163\u0103 sau lua droguri! Sau nu\u2026.<\/p>\n<p><!--more--><\/p>\n<p><strong>Atrac\u0163ia fricii <\/strong><\/p>\n<p>Un motiv pentru care inducerea fricii este folosit\u0103 \u020bn s\u0103n\u0103tatea public\u0103 este acela c\u0103 adesea oamenii cred c\u0103 \u015ftiu cum se comport\u0103 ceilal\u0163i. Oamenii cred c\u0103 ce \u020bi \u020bmpiedic\u0103 pe <em>ei <\/em>s\u0103 fac\u0103 lucruri periculoase, \u020bi va \u020bmpiedica \u015fi pe ceilal\u0163i \u201cDac\u0103 oamenii <em>cunosc<\/em> riscurile\u2026\u201d<\/p>\n<p>Desigur riscurile asociate comportamentelor nes\u0103n\u0103toase sunt deja frecvent communicate \u020bn media, \u020bn \u015fcoli sau prin re\u0163ele sociale. Oare aceste campanii nu au fost receptate? Oare mesajele nu sunt suficient de puternice?<\/p>\n<p>Ideea este c\u0103 un mesaj confrontativ sau \u020bnfrico\u015f\u0103tor \u020bi va face pe oameni s\u0103 se simt\u0103 lipsi\u0163i de ap\u0103rare \u020bn fa\u0163a comportamentelor de risc \u015fi se vor g\u00e2ndi de dou\u0103 ori \u020bnainte s\u0103 fumeze sau s\u0103 se drogheze. Desigur dac\u0103 oamenii sunt intrebati ce functioneaz\u0103 pentru a-i opri de la comportamente de risc, mul\u0163i vor r\u0103spunde c\u0103 teama i-ar opri.<\/p>\n<p>Cu toate acestea, se \u015ftie c\u0103 aceast\u0103 idee este gre\u015fit\u0103: oamenii nu \u020bnteleg intotdeauna de ce se comport\u0103 \u020bntr-un anumit fel. Este util s\u0103 \u020bntrebi popula\u0163ia \u0163int\u0103 de ce face (sau nu face) ceva. Totu\u015fi, oamenii nu sunt exper\u0163i \u020bn modificarea comportamental\u0103, \u015fi responsabilitatea nu trebuie s\u0103 le fie plasat\u0103 lor.<\/p>\n<p>Pe l\u00e2ng\u0103 atrac\u0163ia intuitiv\u0103 pentru comunicarea amenin\u0163\u0103toare, un alt motiv pentru popularitatea acestiea este <em>percep\u0163ia<\/em> lipsei de alternative. Nu to\u0163i cei care dezvolt\u0103 interven\u0163ii sau de la agen\u0163iile publicitare urmeaz\u0103 protocoale cum ar fi Intervention Mapping sau consult\u0103 listele de metode de moficare comportamental\u0103. Este de \u020bn\u0163eles c\u0103 ace\u015ftia folosesc teama \u015fi amenin\u0163\u0103rile pentru a promova s\u0103n\u0103tatea, pentru c\u0103 sunt u\u015for acesibile \u015fi bazate pe \u201csim\u0163ul comun\u201d. Dar unde apar problemele?<\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p><strong>Nimic de temut dec\u00e2t teama \u020bns<\/strong><strong>\u0103\u015fi <\/strong><\/p>\n<p>Problema este c\u0103 oamenii nu se comport\u0103 \u020bntotdeauna ra\u0163ional \u015fi din punct de vedere evolu\u0163ionist nu suntem \u201cconcepu\u0163i\u201d pentru majoritatea lucrurilor pe care le facem azi.<\/p>\n<p>Un lucru pe care oamenii \u020bl fac bine este s\u0103 i\u015fi men\u0163in\u0103 o imagine de sine pozitiv\u0103. Si o strategie este aceea de a ne distorsiona percep\u0163iile pentru a realiza acest lucru.<\/p>\n<p>Chiar dac\u0103 \u020bn principiu ne intereseaz\u0103 informa\u0163iile despre riscuri, dac\u0103 circumstan\u0163ele nu sunt bune, oamenii vor ignora informa\u0163iile legate de risc. Pentru comportamente u\u015foare, acest lucru nu este problematic. Dac\u0103 vrei ca oamenii s\u0103 nu m\u0103n\u00e2nce carne curd\u0103, acest lucru nu va fi greu de realizat. Este mult mai dificil s\u0103 schimbi comportamente unde percep\u0163ia sinelui joac\u0103 un rol.<\/p>\n<p>Renun\u0163area la fumat este notorie \u020bn acest sens! Majoritatea fum\u0103torilor vor s\u0103 renun\u0163e. C\u00e2nd oamenii cred ca nu pot s\u0103 evite o amenin\u0163are, imaginea lor de sine este amenin\u0163at\u0103. Nu este amuzant s\u0103 faci ceva nociv \u015fi s\u0103 fii con\u015ftient de toate riscurile implicate. De aceea, oamenii au metode de a evita con\u015ftientizarea.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>C\u00e2nd nu au \u020bncredere c\u0103 pot s\u0103 evite amenin\u0163area, vor reac\u0163iona defensiv pentru a-si ap\u0103ra imaginea de sine, fie prin minimalizarea riscurilor implicate sau prin focalizarea pe alte aspect pozitive ale imginii de sine. De exemplu, o vor aminti pe bunica lor care a fumat toat\u0103 via\u0163a dou\u0103 pachete pe zi \u015fi este in continuare s\u0103n\u0103toas\u0103 (\u201cfumatul nu este a\u015fa de periculos\u201d). Sau vor explica c\u0103 merg la sal\u0103 de cinci ori pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 sau m\u0103n\u00e2nca broccoli \u020bn fiecare zi (\u201csunt o persoan\u0103 s\u0103n\u0103toasa\u201d).\u00a0 Aceste reac\u0163ii defensive ajut\u0103 oamenii s\u0103 men\u0163in\u0103 o imagine de sine pozitiv\u0103 care le permite s\u0103 adopte \u020bn continuare comportamentul de risc.<\/p>\n<p>Aceast\u0103 dinamic\u0103 a fost studiat\u0103 de mai bine de 60 de ani. Cu toate acestea, problema este controversat\u0103. Pentru a rezolva controversa, echipa noastr\u0103 de cercetatori a evaluat critic cercet\u0103rile in domeniu. Pe de o parte de ce <em>func\u0163ioneaz\u0103 <\/em>inducerea fricii \u015fi pe de alt\u0103 parte de ce alte studii (congruente cu teoria psihologic\u0103) arat\u0103 c\u0103 nu func\u0163ioneaz\u0103.<\/p>\n<p>Literatura de specialitate arat\u0103 c\u0103 inducerea fricii modific\u0103 comportamentul doar atunci c\u00e2nd se asociaz\u0103 cu interven\u0163iile care cresc \u020bncreaderea indivizilor \u020bn abilitatea lor de a elimina amenin\u0163area.<\/p>\n<p>Cu alte cuvinte, doar c\u00e2nd oamenii aveau \u020bncredere c\u0103 pot elimina amenin\u0163area, merit\u0103 s\u0103 \u020bi amenin\u0163i. C\u00e2nd oamenii nu au \u020bncredere c\u0103 pot s\u0103 i\u015fi modifice comportamentul sau s\u0103 evite o amenin\u0163are \u015fi erau amenin\u0163ati, mesajele de inducere a fricii erau ineficiente. Mai mult, efectul lor era chiar opus celui dorit.<\/p>\n<p>Dar dac\u0103 inducerea fricii nu modific\u0103 comportamentul, atunci ce o poate face?<\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p><strong>Recomand<\/strong><strong>\u0103ri practice \u00a0<\/strong><\/p>\n<ul>\n<li>C\u00e2nd incerc\u0103m s\u0103 modific\u0103m comportamentul, trebuie s\u0103 determin\u0103m care sunt cauzele comportamentului. Percep\u0163ia riscului, normele sociale sau lipsa competentelor?<\/li>\n<li>Apoi trebuie identificate metodele de a modifica aceste cauze (a se vedea lista extins\u0103 si ghidurile practice)<\/li>\n<li>Dac\u0103 folosi\u0163i inducerea fricii, ave\u0163i grij\u0103 ca:<\/li>\n<li>fie popula\u0163ia \u0163int\u0103 este increzatoare c\u0103 pot adopta comportamentul dorit (auto-eficacitate crescut\u0103) sau<\/li>\n<li>interven\u0163ia are mai multe componente eficiente care cresc auto-eficacitatea<\/li>\n<\/ul>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Translated by Dr Catrinel Craciun<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Dr Gjalt-Jorn Peters, Open University, Netherlands Fear appeals are a commonly used strategy to change behaviour. For instance the threatening and graphic fear-arousing communications now ever-present on tobacco packaging, and in campaigns to promote seatbelt use and discourage substance use. [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":21,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":"","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"footnotes":""},"categories":[15,7],"tags":[],"class_list":["post-609","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-fear","category-incentives"],"translation":{"provider":"WPGlobus","version":"3.0.2","language":"ro","enabled_languages":["en","id","my","bg","zh","hr","cz","da","de","es","fr","gr","he","it","ja","kr","lv","lt","hu","nl","no","pl","pt","ro","ru","sk","fi","sv","tr","uk"],"languages":{"en":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"id":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"my":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"bg":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"zh":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"hr":{"title":false,"content":false,"excerpt":false},"cz":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"da":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"de":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"es":{"title":false,"content":false,"excerpt":false},"fr":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"gr":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"he":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"it":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"ja":{"title":false,"content":false,"excerpt":false},"kr":{"title":false,"content":false,"excerpt":false},"lv":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"lt":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"hu":{"title":false,"content":false,"excerpt":false},"nl":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"no":{"title":false,"content":false,"excerpt":false},"pl":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"pt":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"ro":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"ru":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"sk":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"fi":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"sv":{"title":false,"content":false,"excerpt":false},"tr":{"title":false,"content":false,"excerpt":false},"uk":{"title":true,"content":true,"excerpt":false}}},"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/practicalhealthpsychology.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/609","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/practicalhealthpsychology.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/practicalhealthpsychology.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/practicalhealthpsychology.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/practicalhealthpsychology.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=609"}],"version-history":[{"count":29,"href":"https:\/\/practicalhealthpsychology.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/609\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4648,"href":"https:\/\/practicalhealthpsychology.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/609\/revisions\/4648"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/practicalhealthpsychology.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/21"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/practicalhealthpsychology.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=609"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/practicalhealthpsychology.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=609"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/practicalhealthpsychology.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=609"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}