{"id":1666,"date":"2020-04-10T17:20:39","date_gmt":"2020-04-10T17:20:39","guid":{"rendered":"http:\/\/practicalhealthpsychology.com\/?p=1666"},"modified":"2025-11-04T14:19:35","modified_gmt":"2025-11-04T14:19:35","slug":"insights-from-behavioural-science-for-the-covid-19-pandemic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/practicalhealthpsychology.com\/ro\/2020\/04\/insights-from-behavioural-science-for-the-covid-19-pandemic\/","title":{"rendered":"Informa\u021bii \u0219tiin\u021bifice utile pentru pandemia COVID-19"},"content":{"rendered":"

Shane Timmons, Economic and Social Research Institute, Ireland<\/strong><\/p>\n

La nivel global guvernele s-au mobilizat s\u0103 controleze transmiterea noului coronavirus, dar comportamentul individual este vital pentru succesul acestor politici. Noi la centrul de cercetare al insitutului din Dublin, lucr\u0103m cu departamentul de s\u0103n\u0103tate al Irlandei pentru a oferi informa\u021bii cu despre cum putem interveni cu privire la pandemia COVID-19. Am revizuit mai mult de 100 de studii \u0219tin\u021bifice \u0219i am \u00eenceput s\u0103 test\u0103m care sunt cele mai bune metode de comunicare cu publicul, cu idei relevante pentru practicienii din domeniul prishologiei s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii. \u00cen studiile noatre, ne focaliz\u0103m pe literature din trei domenii relevante, care stau la baza mesajelor de s\u0103n\u0103tate public\u0103 din diverse \u021b\u0103ri: sp\u0103latul pe m\u00e2ini, atingerea fe\u021bei \u0219i izolarea. Ne aders\u0103m \u0219i literuaturii referitoare la cum s\u0103 motiv\u0103m comportamente ajut\u0103t\u0103oare \u0219i s\u0103 comunic\u0103m eficient \u00een situa\u021bii de criz\u0103.\u00a0<\/span><\/p>\n

Igiena m\u00e2inilor<\/b><\/p>\n

Modalit\u0103\u021bile de cre\u0219tere a igienei m\u00e2inilor sutn bine fundamentate \u0219tiin\u021bific. Exist\u0103 multe studii care arat\u0103 c\u0103 educa\u021bia \u0219i con\u0219tinetizarea nu sunt suficiente, dar c\u0103 anumite modific\u0103ri simple \u00een mediu pot s\u0103 fie foarte eficiente. Fac\u0103 punem dezinfectantul pentru m\u00e2ini \u00eentr-un loc vizibil, utiliz\u0103m semen colorate de atragere a aten\u021biei, aceste mici ac\u021biuni pot duce la o cre\u0219tere dramatic\u0103 a utiliz\u0103rii dezinfectantului. Dac\u0103 semnaliz\u0103m faptul c\u0103 utilizarea s\u0103punului sau dezinfectantului este o norm\u0103 social\u0103, poate s\u0103 ajute de asemenea la utilizarea acestora. \u00centreb\u0103ri directe ca de exemplu “te-ai sp\u0103lat cu s\u0103pun?” adresate pacien\u021bilor sau vizitatorilor sunt moduri simple de a comunica aceste norme. Este important s\u0103 creem aceste norme acum pentru ca ele s\u0103 fie puse \u00een aplicare \u0219i dup\u0103 ce alte restric\u021bii se vor relaxa.\u00a0<\/span><\/p>\n

Atingerea fe\u021bei<\/b><\/p>\n

Spre desosebire de cercet\u0103rile cu privire la igiena m\u00e2inilor, nu am g\u0103sit interven\u021bii testate de a reduce atingerea fe\u021bei. Con\u0219tientizarea nu este eficient\u0103, adic\u0103 dac\u0103 \u00eei facem pe oameni con\u0219tien\u021bi c\u0103 atingerea fe\u021bei nu este binevenit\u0103 \u00een acest\u0103 perioad\u0103, poate s\u0103 duc\u0103 chiar la cre\u0219terea frecven\u021bei cu care ace\u0219tia \u00ee\u0219i ating fa\u021ba. \u00cen absen\u021ba unor interven\u021bii testate, putem s\u0103 apel\u0103m la modele cunoscute de schimbare comportamental\u0103, ca roata schimb\u0103rii comportamentale, intervention mapping sau East Framework. Recomand\u0103m testarea modurilor \u00een care putem s\u0103 \u00eenlocuim atingerea fe\u021bei cu comportamente alternative (utilizarea unor \u0219erve\u021bele, m\u00e2neca de la bluz\u0103 etc.) dec\u00e2t s\u0103 descuraj\u0103m complet acest comportament.\u00a0<\/span><\/p>\n

Izolarea<\/b><\/p>\n

Auto-izolarea indivizilor cu simptome sau care au fost \u00een contact cu persoane infectate poate s\u0103 salveze vie\u021bi, dar poate s\u0103 aib\u0103 \u0219i efecte psihologice negative. Izolarea social\u0103 \u0219i singur\u0103tatea au efecte asupra st\u0103rii de bine care sunt comparabile cu factorii de rsic ca fumatul. O meta analiz\u0103 a 24 de studii pe persoane care au fost carantinate \u00een divrse epidemii, au demonstrat o cre\u0219tere a comportamentelor de risc, chiar \u0219i dup\u0103 ce perioada de izolare s-a terminat. De exemplu, s-a demonstrate c\u0103 depresia poate s\u0103 reapar\u0103 \u0219i trei ani mai t\u00e2rziu. Personalul medical este \u00een mod particular expus la riscul de a experien\u021ba efectele negative ale izol\u0103rii, deoarece acestea pot s\u0103 fie poten\u021bate de griji cu privire la faptul c\u0103 nu \u00eei ajut\u0103 pe pacien\u021bi sau pe colegii lor \u00een timpul epidemiei. Autorit\u0103\u021bile au pus la dispozi\u021bie servicii de s\u0103n\u0103tate mental\u0103 care pot s\u0103 fie accesate de grupurile vulnerabile. Dac\u0103 ajut\u0103m oamenii s\u0103 \u00ee\u0219i planifice auto izolarea, putem s\u0103 ajut\u0103m OMS ul \u0219i serviciile na\u021bionale de s\u0103n\u0103tate \u00een a transmite idei de coping ca men\u021binerea contactului prin telefon \u0219i online sau exerci\u021bii fizice pentru a men\u021bine o rutin\u0103.\u00a0<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

Motivarea comportamentelor ajut\u0103toare<\/b><\/p>\n

Conseci\u021bnele contagiunii cu COVID-19 nu sunt la fel pentru to\u021bi indivizii. Oamenii \u00een v\u00e2rst\u0103 \u0219i cei cu condi\u021bii cornice sunt persoane cu risc mai mare dec\u00e2t tinerii \u0219i persoanele s\u0103n\u0103toare. Dar starea de bine a personalor din grupul de risc depinde \u0219i de comportamentul celorlal\u021bi. Exsit\u0103 dovezi \u0219tiin\u021bifice cu privire la strategiile de cooperare c\u00e2nd ac\u021biunile individului nu sunt neap\u0103rat benefice pentru grupul larg. COmunciarea eficient\u0103 este vital\u0103. Promovarea unei identit\u0103\u021bi de grup folosiind un limbaj ca “suntem \u00een aceast\u0103 situa\u021bie \u00eempreun\u0103” vor facilita ac\u021biunile publice de grup, la fel ca dezabropbarea unor comportamente antisociale (de ex. Cum\u0103r\u0103turi \u00een panic\u0103). Experiemtenle arat\u0103 c\u0103 dac\u0103 accentu\u0103m sacrificial altora \u00eencruajeaz\u0103 ac\u021biunile de ajutor reciproc. Noi eviden\u021be \u0219tiin\u021bifice cu privire la testarea comunic\u0103rii despre COVID-19 arat\u0103 c\u0103 accentuarea riscului pentru ceilal\u021bi sau apelul la ac\u021biuni prosociale pentru a evita r\u0103sp\u00e2ndirea virsului sunt la efieicnte dec\u00e2t mesajele informative despre cum s\u0103 evi\u021bi infectarea.\u00a0<\/span><\/p>\n

Comunicarea informa\u021biei \u00een situa\u021bii de criz\u0103<\/b><\/p>\n

Psihologia comunic\u0103rii rsicului eviden\u021beaz\u0103 principii de comunicare care sunt utile pentru comunicarea cu pacien\u021bii sau clien\u021bii despre pandemia COVID-19. Viteza, onestitatea \u0219i credibilitatea sunt importante. Practicienii pot s\u0103 con\u0219tientizeze propria lot nesiguran\u021b\u0103 \u0219i empatie pentru dificult\u0103\u021bile cu are oamenii se confrunt\u0103 \u00een situa\u021bii de criz\u0103 \u0219i s\u0103 sublinieze importan\u021ba ac\u021biunilor individuale de a echilibra anxietatea cu o doz\u0103 de optimism. Lupta \u00eempotriva r\u0103sp\u021bndirii COVID-19 necesit\u0103 informa\u021bii din mai multe \u0219tiin\u021be. Teorii \u0219i metode din \u0219tiin\u021bele comportamentale au un rol important. Testarea prin experimente este important\u0103 pentru a maximiza beneficiul recomand\u0103rilor de modificare a comportamental\u0103.\u00a0<\/span><\/p>\n

Recomand\u0103ri practice<\/b><\/p>\n