{"id":1617,"date":"2020-02-04T13:22:33","date_gmt":"2020-02-04T13:22:33","guid":{"rendered":"http:\/\/practicalhealthpsychology.com\/?p=1617"},"modified":"2025-11-04T14:22:04","modified_gmt":"2025-11-04T14:22:04","slug":"are-your-clients-being-defensive-if-so-self-affirmation-may-help","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/practicalhealthpsychology.com\/ro\/2020\/02\/are-your-clients-being-defensive-if-so-self-affirmation-may-help\/","title":{"rendered":"Clien\u021bii dvs. Sunt defensivi? Cum poate ajuta afirmarea sinelui."},"content":{"rendered":"<p><strong>Peter Harris \u0219i Ian Hadden, Grupul de cercetare pe tema afirm\u0103rii sinelui, School of Psychology, University of Sussex, UK<\/strong><\/p>\n<p>A\u021bi \u00eencercat vreodat\u0103 s\u0103 v\u0103 confrunta\u021bi cu o situa\u021bie pe care a\u021bi ignora-o? de exemplu un obicei nes\u0103n\u0103tos cum ar fi consumul excesiv de dulciuri sau tendin\u021ba de a evita consulta\u021biile medicale? Dac\u0103 da, nu sunte\u021bi singuri. Majoritatea oamenilor cred c\u0103 sunt ra\u021bionali \u0219i competen\u021bi. Deci, atunci c\u00e2nd ni se spune c\u0103 cee ace facem nu este rational sau competent, poate s\u0103 fie o provocare pentru noi. Ca rezultat, putem s\u0103 fim foarte buni la ignorarea mesajelor care nu dorim s\u0103 le auzim.<\/p>\n<p><!--more--><\/p>\n<p>Din p\u0103care atunci c\u00e2nd ignor\u0103m mesajele despre riscuri cu privire la s\u0103n\u0103tate, de exemplu efectele supragreut\u0103\u021bii sau a fumatului sau lipsa aderen\u021bei la medicamenta\u021bie poate s\u0103 aib\u0103 consecin\u021be serioase pentru calitatea \u0219i durata vie\u021bii. Deci cum pute\u021bi s\u0103 v\u0103 ajuta\u021bi clien\u021bii s\u0103 fie aten\u021bi la mesajele pe care le-ar ignora? O tehnic\u0103 deumit\u0103 <em>afirmarea sinelui<\/em> ar putea s\u0103 fie de ajutor.<\/p>\n<p>Afirmarea sinelui este un act care ajut\u0103 personaele s\u0103 se reasigure c\u0103 sunt persoane bune \u0219i competente. Acest fapt le reduce nevoia de protec\u021bie fa\u021b\u0103 de mesajele de s\u0103n\u0103tate care implic\u0103 c\u0103 nu sunt persoane bune. \u00cei ajut\u0103 s\u0103 trateze mesajele mai obiectiv \u0219i s\u0103 se focalizeze pe relevan\u021b\u0103 \u0219i implica\u021biile personale. Astfel pot s\u0103 fie \u00eencuraja\u021bi s\u0103 fac\u0103 pa\u0219i pentru a rezolva problema. <u>Aic<\/u>i pute\u021bi afla mai multe despre teoriile din spatele afirm\u0103rii sinelui.<\/p>\n<p>Aproape orice se poate califica ca o afirmare a sinelui, inclusiv s\u0103 ne amintim de faptele noastre bune, de talente speciale, de tr\u0103s\u0103turi de character puternice, de rela\u021bii sociale importante. Momentan una dintre cele mai studiate tehnici de afirmare a sinelui sunt <em><u>afirm\u0103rile valorilor<\/u><\/em>, unde oamenii r\u0103spund la \u00eentreb\u0103ri sau scriu despre cele mai importane valori cum ar fi s\u0103 fie genero\u0219i sau one\u0219ti.<\/p>\n<p>Dovezile c\u0103 afirm\u0103rile de sine func\u021bioneaz\u0103 vin din studiile experimentale. Participan\u021bii care sunt amorsa\u021bi s\u0103 fac\u0103 afirma\u021bii despre sine (des sau o singur\u0103 data) tind s\u0103 cread\u0103 mesajele de s\u0103n\u0103tate mai mult \u0219i s\u0103 se simt\u0103 mai preg\u0103ti\u021bi s\u0103 se schimbe comparativ cu cei care nu au f\u0103cut astfel de afirma\u021bii. Afirma\u021biile de sine au dus la modific\u0103ri comportamentale c\u00e2teva \u0219uni mai t\u00e2rziu. Beneficiile afirm\u0103rii sinelui s-au g\u0103sit pentru mai multe comportamente inclusive consumul de alcool, fumatul, sexul neprotejat, consumul de mercur din pe\u0219tele gras, dopajul din sport, consumul de fructe \u0219i legume, activitatea fizic\u0103, protec\u021bia solar\u0103. Unele studii au g\u0103sit efecte puternice printre aceia care erau mai dificil de motivate ca persoanele care beau sau fumeaz\u0103 sau doresc s\u0103 se bronzeze.<\/p>\n<p>Studiile sunt mai ales cu persoane tinre pe preven\u021bie, dar exist\u0103 \u0219i studii pe pacien\u021bi. De exemplu, pacien\u021bii cu hemodializ\u0103 care sunt ruga\u021bi s\u0103 \u00ee\u0219i aminteasc\u0103 acte de bun\u0103tate au demonstrate un nivel mai bun de control al fosfatului \u0219i aderen\u021b\u0103 mai bun\u0103 la ingestia de fluide dup\u0103 12 luni. Pa\u021bien\u021bii afro americani cu hipertensiune au demonstrate o aderen\u021b\u0103 crescut\u0103 la medica\u021bie dup\u0103 ce au primit o interven\u021bie care a inclus o component de afirma\u021bii despre sine.<\/p>\n<p>Deci cum pute\u021bi s\u0103 folosi\u021bi afirma\u021biile despre sine \u00een practic\u0103? S\u0103 ne imagin\u0103m o consulta\u021bie \u00een care dori\u021bi s\u0103 transmite\u021bi un mesaj de s\u0103n\u0103tate despre efectele fumatului sau consecin\u021bele nelu\u0103rii medicamentelor. Dac\u0103 ave\u021bi 5-15 minute \u0219i alfabetizarea nu este o problem pute\u021bi s\u0103 face\u021bi o afirmare a valorilor la \u00eenceputul consulta\u021biei. Pute\u021bi cere clientul ui s\u0103 vorebeasc\u0103 sau scrie despre cea mai important\u0103 valoare \u0219i de ce este important\u0103 pentru ei sau s\u0103 compelteze o scal\u0103 care s\u0103 le aminteasc\u0103 de valorile lor. Dup\u0103 ce au f\u0103cut asta, pute\u021bi s\u0103 le prezenta\u021bi mesajul despre riscurile fumatului sau non-aderen\u021bei.<\/p>\n<p>Dac\u0103 timpul sau alfabetizarea sunt o problem\u0103 atunci pute\u021bi s\u0103 da\u021bi un chestionar de bun\u0103tate care este adesea utilizat pentru a induce afirm\u0103ri despre sine. Alte tehnici rapide sunt de exemplu \u00eencercarea de a reduce afirma\u021biile despre valori la c\u00e2teva propozi\u021bii cheie, utilizarea chestionarelor, intergrea afirma\u021biei \u00een mesaj sau de a ajuta persoanele s\u0103 formuleze o inten\u021bie de auto-afirmare c\u00e2nd se simt amenin\u021ba\u021bi. Cu toate acestea, aceste tehnici nu au fost studiate dec\u00e2t foarte pu\u021bin \u0219i \u00eenc\u0103 \u0219tim pu\u021bine lucruri despre cum func\u021bioneaz\u0103.<\/p>\n<p>Pute\u021bi g\u0103si astfel de <u>resurse pe pagina<\/u> grupului nostru Self-Affirmation Research Group (SARG) pe pagina web a universit\u021bii din Sussex. (\u00een engelz\u0103). Ne bucur\u0103m s\u0103 oferim ajutor cu privire la tehnicile de afirmare a sinelui.<\/p>\n<p><strong>Puncte pentru practic\u0103<\/strong><\/p>\n<ul>\n<li>c\u00e2nd s\u0103 utilizez afirma\u021biile sinelui?<\/li>\n<\/ul>\n<p>Considera\u021bi s\u0103 utiliza\u021bi afirma\u021bii despre sine c\u00e2nd ave\u021bi nevoie s\u0103 oferi\u021bi unui client un mesaj important despre s\u0103n\u0103tate atunci c\u00e2nd crede\u021bi c\u0103 ar fi predispu\u0219i s\u0103 \u00eel ignore sau resping\u0103. \u00cen astfel de cazuri afirma\u021biile despre sine cresc probabilitatea s\u0103 accepte mesajul \u0219i s\u0103 ac\u021bioneze.<\/p>\n<ul>\n<li>cum pot utiliza cel mai bine afirma\u021biile de sine \u00een practic\u0103?<\/li>\n<\/ul>\n<p>Cel mai bine ar fi s\u0103 folosi\u021bi afirma\u021biile despre sine c\u00e2nd lucra\u021bi cu un singur client sau \u00een grupuri mici \u0219i ave\u021bi mult timp la dispozi\u021bie. \u00cen aceste cazuri, a\u021bi putea s\u0103 \u00eencepe\u021bi cu o afirmare a valorilor, o metod\u0103 testate anterior. Aici g\u0103si\u021bi pagina de resurse<\/p>\n<p><a href=\"https:\/\/www.sussex.ac.uk\/psychology\/sarg\/research\">SARG website<\/a> cu exemple \u0219i materiale \u00een limba englez\u0103.<\/p>\n<p>Discuta\u021bi cu cleintul dac\u0103 prefer s\u0103 fac\u0103 afirma\u021biile singur sau cu dvs. de fa\u021b\u0103. \u00cencerca\u021bi s\u0103 \u00eencuraja\u021bi persoanele s\u0103 aleag\u0103 un exerci\u021biu de afirma\u021bii pe care \u00eel doresc, nu s\u0103 impune\u021bi dvs. unul. Exsit\u0103 studii care arat\u0103 c\u0103 libertatea de a alege este important\u0103 pentru a ajuta interven\u021bia s\u0103 func\u021bioneze.<\/p>\n<p>3) la ce s\u0103 fim aten\u021bi?<\/p>\n<p>Asigura\u021bi-v\u0103 c\u0103 mesajele de s\u0103n\u0103tate sunt persuasive. Afirma\u021biile de sine ar trebui s\u0103 \u00eencurajeze clien\u021bii s\u0103 fie mai deschi\u0219i, s\u0103 acepte mesaje puternice dar \u0219i unele mai slabe. Utiliza\u021bi afrirma\u021bii de sine doar cu acei clien\u021bi cu care sunte\u021bi siguri c\u0103 ar respinge mesajele. Exist\u0103 dovezi c\u0103 afirma\u021biile de sine nu func\u021bioneaz\u0103 sau sunt chiar contraproductive dac\u0103 participan\u021bii nu sunt defensivi initial.<\/p>\n<p>Dac\u0103 mai ave\u021bi \u00eentreb\u0103ri, <u>c\u0103uta\u021bi aici<\/u>, putem s\u0103 v\u0103 sf\u0103tuim.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Peter Harris and Ian Hadden, The Self-Affirmation Research Group, School of Psychology, University of Sussex, UK Have you ever been reluctant to face up to something you\u2019d rather ignore? Maybe your fondness for something bad for you that you eat [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1634,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":"","_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"_uf_show_specific_survey":0,"_uf_disable_surveys":false,"footnotes":""},"categories":[28,27,24],"tags":[],"class_list":["post-1617","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-communication","category-motivation","category-self-regulation"],"translation":{"provider":"WPGlobus","version":"3.0.2","language":"ro","enabled_languages":["en","id","my","bg","zh","hr","cz","da","de","es","fr","gr","he","it","ja","kr","lv","lt","hu","nl","no","pl","pt","ro","ru","sk","fi","sv","tr","uk"],"languages":{"en":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"id":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"my":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"bg":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"zh":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"hr":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"cz":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"da":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"de":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"es":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"fr":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"gr":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"he":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"it":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"ja":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"kr":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"lv":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"lt":{"title":false,"content":false,"excerpt":false},"hu":{"title":false,"content":false,"excerpt":false},"nl":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"no":{"title":false,"content":false,"excerpt":false},"pl":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"pt":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"ro":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"ru":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"sk":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"fi":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"sv":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"tr":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"uk":{"title":true,"content":true,"excerpt":false}}},"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/practicalhealthpsychology.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1617","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/practicalhealthpsychology.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/practicalhealthpsychology.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/practicalhealthpsychology.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/practicalhealthpsychology.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1617"}],"version-history":[{"count":28,"href":"https:\/\/practicalhealthpsychology.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1617\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4598,"href":"https:\/\/practicalhealthpsychology.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1617\/revisions\/4598"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/practicalhealthpsychology.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1634"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/practicalhealthpsychology.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1617"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/practicalhealthpsychology.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1617"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/practicalhealthpsychology.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1617"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}