By Ralf Schwarzer, Freie Universität Berlin, Germany and SWPS University of Social Sciences and Humanities, Poland
Modificarea comportamentului este adesea dezirabilă dar dificilă. De exemplu, să renunți la fumat, să mănânci sănătos, să practice exerciții fizice regulat, toate necesită motivație, efort și persistență. Printre factorii psihologici implicați, auto-eficacitatea este foarte importantă.
Irina Todorova, Health Psychology Research Center in Sofia, Bulgaria
A avea grijă de membrii familiei sau de prietenii bolnavi reprezintă o experiență care este în același timp gratificantă și frustrantă. Medicina îi ajută pe oameni să trăiască mai mult și mai bine, în unele cazuri ajută la încetinirea declinului cognitiv care poate să apară cu vârsta. Modul în care familiile au grijă de membrii mai în vârstă, la fel precum și modul în care percep îmbătrânirea sau demența și îngrijirea în sine diferă în funcție de contextul cultural.
Mulți oameni îmbătrânesc acasă, în comunitățile lor, cee ace aduce beneficii psihosociale atât pentru vârstnici cât și pentru celălalte generații din familie. În același timp, îngrijirea vârsnicului cere efort fizic, psihologic și implică suferința de a pierde pesoane dragi sau dificultățile financiare asociate îngijirii.
Iată o poveste cu care ne întâlnim des: o persoană care ar beneficia de pe urma activității fizice regulate vine la clinică. Discutăm despre greadul lor de activtiate sau inactivitate fizică și la final persoana spune că nu este motivată sa se schimbe. Ce putem face noi ca specialiști? Cum putem să motivăm pe cineva să ia în considerare modificare comportamentului? Cum putem să îi ajutăm să treacă de la bune intenții la activitate?
Alexandra Michel, Federal Institute for Occupational Health and Safety, Germany Annekatrin Hoppe, Humboldt Universität, Germany
Angajații își petrec o mare parte a zilei la locul de muncă. Nu este surprinzător că dacă reducem cerințele și creștem resursele (de ex. Autonomie, suport social, auto-eficacitate) la locul de muncă, atunci putem să realizăm o bună balanță muncă-viață și să îmbunătățim starea de bine și sănătatea angajaților.
În ultimii ani, cercetătorii au examinat cum să repare consecințele negative ale stresului dar și cum să promoveze resursele pentru a crește starea de bine a angajaților la servici. O direcție nouă în psihologia sănătății ocupaționale este aceea a intervențiilor de psihologie pozitivă la serviciu. Intervențiile de psihologie pozitivă se focalizează pe dezvoltarea resurselor și prevenția pierderii de resurse și include activități de cultivare a emoțiilor positive, comportamentelor și cognițiilor. În acest blog, evidențiem trei abordări care ajută angajații să dezvolte resurse care determină starea de bine la servici. (more…)
De Anne Marie Plass, University Medical Center of Göttingen, Germany
Un dermatolog specializat în psoriasis (boală cronică de piele) – specialist într-un spital universitar mi-a spus că mulți pacienți nu erau aderenți la tratament desi se fixase un scop comun și deciziile de tratament au fost luate de comun accord.
Text de Kerry Chamberlain, Massey University, Auckland, New Zealand
Ce fac oamenii cu medicamentele după ce le aduc acasă? Surprinzător de puține cercetări au abordat acest subiect deși majoritatea medicamentelor sunt consumate acasă, sub controlul pacientului. Medicamentele cu prescripție sunt oarecum monitorizate, dar după ce rețeta a fost colectată, se presupune că pacienții iau medicația așa cum ea a fost prescrisă. Oamenii au acces și la multe medicamente fără rețetă (de ex. Analgezice), medicații alternative (ex. Homeopatice) și alte produse care nu sunt în mod evident medicamente (de ex. Supimentele alimentare). Cu toate acestea, trebuie luat în considerare faptul că accesul la medicație diferă mult de la o țară la alta.
Tracy Epton, University of Manchester, United Kingdom
Formularea scopurilor -o tehnică populară
Există multe tehnici diferite de modificare a comportamentului (93 conform unei liste recente!). Stabilirea de scopuri este o tehnică cunoscută pe care cu toții am utilizat-o la un moment dat. Stabilirea de scopuri este folosită de organizații (de exemplu pentru a reduce consumul de alcool oamenii sunt rugați să formuleze un scop prin care își propun să nu mai bea luna ianuarie), ca parte din reclamele de fitness și programele de pierdere în greutate.
Un review recent a evaluat 384 de teste ale eficienței stabilirii de scopuri pentru diferite domenii pentru a vedea dacă scopurile funcționează, ce fel de scopuri sunt mai eficiente și dacă stabilirea scopurilor funcționează pentru oricine.
Stan Maes & Véronique De Gucht, Leiden University, Olanda
Rolul pacienților în sistemul de sănătate a evoluat de la complaință care implică obediență, la auto-controlul comportamentului care implică control și responsabilitate pentru starea de sănătate și tratament. Acest concept a evoluat la idea de auto-reglare comportamentală, un process systematic care implcă să formulezi scopuri personale și să îți modelezi comportamentul să atingi aceste scopuri. Pentru a ilustra auto-reglarea comportamentală am ales pentru acest blog imaginea lui ‘ouroboros’ (un șarpe care își mănâncă coada).
De Stuart Biddle, University of Southern Queensland, Australia
Scriu acest blog de Valentines! O campanie din Australia, Bluearth, a produs niște videouri amuzante despre cum să folosești mai puțin scaunul, să “te desparți de scaun” (ca de un partener, vezi video aici). Care este problema? Datorită modului în care lucrăm, mulți dintre noi ședem prea mult, ceea ce este rău pentru sănătatea noastră. De exemplu, mulți merg cu mașina la service, stau la birou toată ziua, merg cu mașina acasă, stau la televizor sau calculator toată seara. Locul de muncă este un loc unde poți să îți modifici comportamentele de sănătate. Un astfel de comportament precum șezutul este susținut de norme sociale, de cum este organizat mediul la service care de multe ori este confortabil și încurajează șezutul. Cum putem face schimbări?
Articol de Amanda Rebar, Central Queensland University, Australia
Nu este surprinzător că oamenii nu se comportă deobicei în moduri care sunt bune pentru sănătatea lor pe termen lung. De exemplu, oamenii știu că sportul este bun pentru sănătatea fizică și mentală, dar foarte puține persoane fac sport regulat. Când cineva își manifestă intenția de a face sport, există doar o probabilitate de 50% că vor pune intenția în practică.
V-ați gândit vreodată de ce oamenii se implică în comportamente nesănătoase în ciuda bunelor intenții? Psihologii susțin că în general comportamentul oamenilor este influențat de două sisteme. Acest model al dublei procesări oferă un nou punct de vedere cu privire la cum putem să îi ajutăm pe oameni să facă față tentațiilor nesănătoase.
