Importanța evaluării strategiilor de coping ale clienților

Posted Posted in Assessment, Coping

Nadia Garnefski, Vivian Kraaij, Department of Clinical Psychology, Leiden University, The Netherlands

Rob a aflat că are HIV (eveniment negative). Crede că el este de vină (auto-învinovățire) și evită să își vadă prientenii (retragere). Această situație îl întristează. Când stă acasă, nu se poate opri să nu se gândească la sentimentele lui (ruminare) și crede că ce i s-a întmâmplat este un dezastru complet (catastrofare). Pentru că se simte trist, nu are energie. Ca rezultat, se retrage și mai mult. Acest lucru îl face și mai trist. Astfel, Rob a intrat într-o spirală care îl trage în jos.

(more…)

Clienții dvs. Sunt defensivi? Cum poate ajuta afirmarea sinelui.

Posted Posted in Communication, Motivation, Self-affirmation, Self-efficacy

Peter Harris și Ian Hadden, Grupul de cercetare pe tema afirmării sinelui, School of Psychology, University of Sussex, UK

Ați încercat vreodată să vă confruntați cu o situație pe care ați ignora-o? de exemplu un obicei nesănătos cum ar fi consumul excesiv de dulciuri sau tendința de a evita consultațiile medicale? Dacă da, nu sunteți singuri. Majoritatea oamenilor cred că sunt raționali și competenți. Deci, atunci când ni se spune că cee ace facem nu este rational sau competent, poate să fie o provocare pentru noi. Ca rezultat, putem să fim foarte buni la ignorarea mesajelor care nu dorim să le auzim.

(more…)

Sa devii o persoană mai bună-un motiv pentru schimbarea comportamentală

Posted Posted in Mental Imagery, Possible selves

Winifred Gebhardt, Leiden University, Olanda

Acum nouă ani am devenit vegetarian. Citeam o carte în care personajul principal explica cum nu putea să mănânce ceva care avea “o inimă care bate”. Acest citat m-a afectat profund. Am realizat că și eu gândeam la fel. Am renunțat la care și pește imediat și am adoptat o dietă vegetariană. Noile obiceiuri alimentare se potriveau perfect cu “noua mea persoană”. 

Mai demult puteam să alerg 7 kilometri pentru că alergam frecvent. Cu toate acestea, nu mă vedeam pe mine ca fiind o persoană sportive. De aceea când eram bolnavă nu mergeam la alergat. Acum nu mai încerc să fiu sportive, dar încerc să merg pe jos de câte ori am ocazia. Mă consider o “persoană activă”. 

(more…)

Studii de tip N-of-1: Ce putem afla din studierea unui singur caz?

Posted Posted in Assessment, Interventions

Marie Johnston și Derek Johnston, University of Aberdeen, Scotland

Adesea practicienii vor să găsească soluții pentru probleme referitoare la o persoană anume, o echipă, un spital sau o regiune. De exemplu ar putea să fie ineresați de câte ori o persona supraponderală mănâncă dulciuri sau dacă stresul îi intensifică acest consum. Sau poate doriți să aflați de câte ori membrii unei echipe nu respect normele de igienă din spital, dacă este mai rău atunci când personalul este insuficient sau dacă amorsele comportamentale joacă un rol. Sau poate vreți să aflați care sunt sursele erorilor clinice și să vedeți care erori sunt mai commune într-un anumit department. Sau la nivel de politici, ar putea să fie important să investigăm dacă noile reglementări cum ar fi interzicerea fumatului în spațiile publice au efect asurpa ratei fumatului. 

Pentru a răspunde la astfel de întrebări ați putea să întrebați direct persoanele implicate, dar este mai bine să observați direct comportamentul în momente critice pentru a evita probleme de biasare sau uitare. Dezvoltarea tehnică permite monitorizarea comportamentelor cu ajutorul smart phone-ului putem de exemplu să vedem ce se petrece în timp real. Un studio de tip n-of-1 ne ajută să răspundem la astfel de întrebări. 

Studiile de tip n-of-1 sunt utile când o problem poate să fie evaluată cu măsurători repetate, pentru a vedea schimbarea în timp.  Astfel putem să descriem problema și să vedem dacă se îmbunătățește sau nu în timp. Sau putem să introducem o nouă intervenție sau tratament pentru a vedea dacă are efectul scontat. Cea mai simplă metodă de evaluare este un trend de observații ca în graficul din imaginea de mai jos. Acesta este un pas important în analiza n-of-1. Adițional, există metode de analiză statistică pentru studiile de tip n-of-1. Metode mai complexe sunt în curs de dezvoltate (de ex. Metode de a analiza schimbarea dinamică). 

(more…)

Activitatea fizică la vârsta adultă târzie. Cât este suficient?

Posted Posted in Goal setting, Motivational interviewing, Self-monitoring

Anne Tiedemann, University of Sydney, Australia

“Lipsa activității fizice distruge condiția ființei umane, în timp ce mișcarea și exercițiile fizice o îmbunătățesc și păstrează”… Platon, 400 BC.

Este cunoscut factul că activitatea fizică este bună pentru sănătate și starea de bine. Mesajele de sănătate sunt adresate însă în special copiilor și tinerilor, mai puțin persoanelor peste 65 de ani. Cu toate acestea, vârsta adultă târzie este o perioadă din viață când activitatea fizică este foarte importantă. 

(more…)

Cum să vorbim în cadrul consultațiilor despre “kilogramele în plus”

Posted Posted in Communication

Jane Ogden, University of Surrey, UK

Supraponderalitatea reprezintă o problem greu de abordat în cadrul consilierii. Unii pacienți s-au săturat să audă că ar trebui să “piardă în greutate”, de fiecare data când vin la clinică, indiferent de motivul pentru care au solicitat o consultație: o durere de gât, analize sau o posibilă problemă cardiacă. Uneori pacienții au fost stigmatizați o viață întreagă de către medici și cred că toată lumea vede doar masa lor corporală. Unii probabil nu s-au gândit niciodată la greutatea lor, și ar putea să se simtă insultați sau suprinși când li se prezintă problema supraponderalității. Alte persoane nu vor să audă acest mesaj și blochează informația. Aceștia din urmă se pot gândi “ce știii tu care ești slab\gras\prea tânăr\prea bătrân” sau “rezultatele științifice sunt mereu greșite”. A ridica problema supraponderalității presupune un management atent al “când”, “cum” și “ce” se spune unei persoane supraponderale.

(more…)

Auto-eficacitatea: credințe de tip “pot-să fac” care ajută oamenii să își schimbe stilul de viață

Posted Posted in Motivation, Self-efficacy

By Ralf Schwarzer, Freie Universität Berlin, Germany and SWPS University of Social Sciences and Humanities, Poland

Changing behavior may often be desirable but difficult to do. For example, quitting smoking, eating healthily and sticking to a physical exercise regimen all require motivation, effort, and persistence. While many psychological factors play a role in behavior change, self-efficacy is one of the most important.

(more…)

Narațiuni despre îngrijire

Posted Posted in Social Support

 Irina Todorova, Health Psychology Research Center in Sofia, Bulgaria

A avea grijă de membrii familiei sau de prietenii bolnavi reprezintă o experiență care este în același timp gratificantă și frustrantă. Medicina îi ajută pe oameni să trăiască mai mult și mai bine, în unele cazuri ajută la încetinirea declinului cognitiv care poate să apară cu vârsta. Modul în care familiile au grijă de membrii mai în vârstă, la fel precum și modul în care percep îmbătrânirea sau demența și îngrijirea în sine diferă în funcție de contextul cultural.

Mulți oameni îmbătrânesc acasă, în comunitățile lor, cee ace aduce beneficii psihosociale atât pentru vârstnici cât și pentru celălalte generații din familie. În același timp, îngrijirea vârsnicului cere efort fizic, psihologic și implică suferința de a pierde pesoane dragi sau dificultățile financiare asociate îngijirii.

  (more…)

Motivația și primii pași spre activitatea fizică regulată

Posted Posted in Goal setting, Motivation, Self-regulation

Keegan Knittle, University of Helsinki, Finland

Iată o poveste cu care ne întâlnim des: o persoană care ar beneficia de pe urma activității fizice regulate vine la clinică. Discutăm despre greadul lor de activtiate sau inactivitate fizică și la final persoana spune că nu este motivată sa se schimbe. Ce putem face noi ca specialiști? Cum putem să motivăm pe cineva să ia în considerare modificare comportamentului? Cum putem să îi ajutăm să treacă de la bune intenții la activitate?

(more…)

Intervenții de psihologie pozitivă la locul de muncă

Posted Posted in Intervention design, Interventions

Alexandra Michel, Federal Institute for Occupational Health and Safety, Germany  Annekatrin Hoppe, Humboldt Universität, Germany

Angajații își petrec o mare parte a zilei la locul de muncă. Nu este surprinzător că dacă reducem cerințele și creștem resursele (de ex. Autonomie, suport social, auto-eficacitate) la locul de muncă, atunci putem să realizăm o bună balanță muncă-viață și să îmbunătățim starea de bine și sănătatea angajaților.

În ultimii ani, cercetătorii au examinat cum să repare consecințele negative ale stresului dar și cum să promoveze resursele pentru a crește starea de bine a angajaților la servici. O direcție nouă în psihologia sănătății ocupaționale este aceea a intervențiilor de psihologie pozitivă la serviciu. Intervențiile de psihologie pozitivă se focalizează pe dezvoltarea resurselor și prevenția pierderii de resurse și include activități de cultivare a emoțiilor positive, comportamentelor și cognițiilor. În acest blog, evidențiem trei abordări care ajută angajații să dezvolte resurse care determină starea de bine la servici. (more…)