Auto-reglarea comportamentului: cum să ne ajutăm pacienții să își atingă scopurile

Posted on Posted in Self-regulation, Uncategorized

Stan Maes & Véronique De Gucht, Leiden University, Olanda

Rolul pacienților în sistemul de sănătate a evoluat de la complaință care implică obediență, la auto-controlul comportamentului care implică control și responsabilitate pentru starea de sănătate și tratament. Acest concept a evoluat la idea de auto-reglare comportamentală, un process systematic care implcă să formulezi scopuri personale și să îți modelezi comportamentul să atingi aceste scopuri. Pentru a ilustra auto-reglarea comportamentală am ales pentru acest blog imaginea lui ‘ouroboros’ (un șarpe care își mănâncă coada).

(more…)

Misați-vă mai mult, ședeți mai puțin la servici: hai să nu stăm să vorbim despre asta

Posted on Posted in Interventions, Social Support

De Stuart Biddle, University of Southern Queensland, Australia

 

Scriu acest blog de Valentines! O campanie din Australia, Bluearth, a produs niște videouri amuzante despre cum să folosești mai puțin scaunul, să “te desparți de scaun” (ca de un partener, vezi video aici). Care este problema? Datorită modului în care lucrăm, mulți dintre noi ședem prea mult, ceea ce este rău pentru sănătatea noastră. De exemplu, mulți merg cu mașina la service, stau la birou toată ziua, merg cu mașina acasă, stau la televizor sau calculator toată seara. Locul de muncă este un loc unde poți să îți modifici comportamentele de sănătate. Un astfel de comportament precum șezutul este susținut de norme sociale, de cum este organizat mediul la service care de multe ori este confortabil și încurajează șezutul. Cum putem face schimbări?

(more…)

Puterea voinței versus tentațiile nesănătoase- Spoiler- În general voința pierde …

Posted on Posted in Automaticity, Habit

Articol de Amanda Rebar, Central Queensland University, Australia

Nu este surprinzător că oamenii nu se comportă deobicei în moduri care sunt bune pentru sănătatea lor pe termen lung. De exemplu, oamenii știu că sportul este bun pentru sănătatea fizică și mentală, dar foarte puține persoane fac sport regulat. Când cineva își manifestă intenția de a face sport, există doar o probabilitate de 50% că vor pune intenția în practică.

V-ați gândit vreodată de ce oamenii se implică în comportamente nesănătoase în ciuda bunelor intenții? Psihologii susțin că în general comportamentul oamenilor este influențat de două sisteme. Acest model al dublei procesări oferă un nou punct de vedere cu privire la cum putem să îi ajutăm pe oameni să facă față tentațiilor nesănătoase.

(more…)

Intervention Mappinng: planificarea intervențiilor bazate pe teorie și date empirice

Posted on Posted in Behavioural theory, Intervention design

Gerjo Kok, Maastricht University, the Netherlands; University of Texas at Houston, USA

O serie de campanii de sănătate publică își propun să modifice comportamentele, dar puține dintre acestea se bazează pe teorii și date empirice. Mai jos vom descrie cum se pot dezvolta intervenții din perspectiva psihologiei sănătății și prin ce diferă (de ce sunt mai bune) acestea decât intervențiile obișnuite.

(more…)

Suportul social și comportamentele sanogene: cum să trecem de la un suport social bine intenționat la unul eficient

Posted on Posted in Interventions, Social Support

Urte Scholz, University of Zurich & Gertraud (Turu) Stadler, University of Aberdeen

Suportul social este apparent întotdeauna pozitiv. Ce ar putea să fie rău la puțin ajutor din partea celorlalți? Dacă ai pe cineva care să îți gătească sănătos sau să te încurajeze când nu reușești să te lași de fumat? Astfel de scenario ne dau senzația că bunele intenții de a sprijini pe cineva sunt suficiente. Un iubit care gătește sănătos sau o soră care îți dă sfaturi despre dietă pot să te facă să crezi că știu totul mai bine decât tine. Le-ai cerut ajutorul? Nu au încredere că te-ai putea descurca pe cont propriu? Este oare suportul social întotdeauna binevenit? Acest text își propune să îi ajute pe profesioniști să își ghideze clienții să caute suport social util. Să începem prin a define suportul social.

(more…)

Очень быстрые интервенции по изменению образа жизни

Posted on Posted in Interventions

Stephen Sutton, University of Cambridge, England

Problemele majore necesită soluții pe măsură. Cele patru comportamente (exercițiul fizic, fumatul, alimentația nesănătoasă și consumul de alcool) necesită intervenții care pot să ajungă la un număr mare de oameni și să aiba un impact semnificativ. O abordare promițătoare sunt intervențiile scurte pe care medicii le pot implementa în spital. De exemplu, în Marea Britanie, Insitutul Național de Sănătate recomandă practicienilor să ofere intervenții de promovare a exercițiului fizic care să fie scurte și să urmărească progresul efectului intervnției la întâlnirile următoare.

(more…)

Cum ne ajută psihologia sănătății în practică?

Posted on Posted in Health Psychology

Karen Morgan, Perdana University Royal College of Surgeons in Ireland Medical School, Kuala Lumpur, Malaysia și Robbert Sanderman, University of Groningen, Health and Technology University of Twente, Olanda.

De ce este psihologia sănătății o disciplină aplicativă?

Psihologia sănătății este un domeniu nou și dinamic al psihologiei, care se află într-o continuă dezvoltare. Psihologii care lucrează în domeniul psihologiei sănătății aplică teoriile și rezultatele cercetărilor psihologice pentru a:

  • Promova sănătatea și preveni bolile
  • Înțelege experiența de boală și cum fac pacienții față bolii sau cum se recuperează după tratament
  • Personaliza tratamentele și intervențiile
  • Îmbunătății sistemele de sănătate și politicile de sănătate publică

(more…)

Cum să utilizăm puterea imaginaţiei pentru a schimba comportamentele de risc

Posted on Posted in If-Then Plans, Interventions, Mental Imagery, Planning

Martin S. Hagger, Curtin University, Australia and University of Jyväskylä, Finland and Dominic Conroy, Birkbeck University of London, UK

 

Ce este imageria mentală?

Ȋn general, oamenilor le place să ȋşi folosească imaginaţia. De exemplu, de multe ori exersăm ȋn mintea noastră un scenariu comportamental ȋnainte de a acţiona efectiv, visăm cu ochii deschişi la multiplele posibilităţi pe care le avem. Ȋn astfel de situaţii imaginile sunt adesea nestructurate şi se declanşează automat. Psihologii au vrut să afle dacă este posibil să utilizăm imaginaţia ca modalitate de a ajuta oamenii să işi atingă scopurile propuse.

(more…)

şPuterea planurilor

Posted on Posted in If-Then Plans, Planning

Peter M. Gollwitzer, New York University

Cu toţii avem obiceiurile noastre proaste.  Când suntem stresaţi mâncăm necontrolat sau bem prea mult alcool cţnd ne relaxăm cu prietenii. Ne stresăm prea mult datorită tentaţiilor social media care ne distrag de la terminarea unor proiecte importante la servici sau datorită unor conflicte cu colegii, prietenii sau familia. Cum puteţi scăpa de aceste obicieuri proaste?

(more…)

Fear is a bad counsellor

Teama este un consilier prost

Posted on Posted in Fear, Incentives

Dr Gjalt-Jorn Peters, Open University, Netherlands

 

Inducerea fricii este o strategie adesea utilizată pentru a modifica comportamentul.

De exemplu, inducerea fricii este folosită ȋn imaginile de pe pachetele de ţigări, campanii care promovează utilizarea centurii de siguranţă sau cele care descurajează abuzul de substanţe.

In ciuda popularităţii acestor metode de inducere a fricii, cercetările ne arată că cel mai bun mod de a modifica comportamentul este conştientizarea sau educaţia.

Cum este posibil? Oamenii ar trebui să se teamă de lucrurile care le afecteaza sănătatea, nu?

Cu siguranţă cei care cunosc riscurile, nu ar fuma, conduce fără centura de siguranţă sau lua droguri! Sau nu….

(more…)