Intervenții de psihologie pozitivă la locul de muncă

Posted Dominika KwasnickaPosted in Intervention design, Interventions

Alexandra Michel, Federal Institute for Occupational Health and Safety, Germany  Annekatrin Hoppe, Humboldt Universität, Germany

Angajații își petrec o mare parte a zilei la locul de muncă. Nu este surprinzător că dacă reducem cerințele și creștem resursele (de ex. Autonomie, suport social, auto-eficacitate) la locul de muncă, atunci putem să realizăm o bună balanță muncă-viață și să îmbunătățim starea de bine și sănătatea angajaților.

În ultimii ani, cercetătorii au examinat cum să repare consecințele negative ale stresului dar și cum să promoveze resursele pentru a crește starea de bine a angajaților la servici. O direcție nouă în psihologia sănătății ocupaționale este aceea a intervențiilor de psihologie pozitivă la serviciu. Intervențiile de psihologie pozitivă se focalizează pe dezvoltarea resurselor și prevenția pierderii de resurse și include activități de cultivare a emoțiilor positive, comportamentelor și cognițiilor. În acest blog, evidențiem trei abordări care ajută angajații să dezvolte resurse care determină starea de bine la servici. (more…)

Ce se întâmplă cu medicamentele când ele ajung acasă?

Posted Dominika KwasnickaPosted in Medication adherence

Text de Kerry Chamberlain, Massey University, Auckland, New Zealand

Ce fac oamenii cu medicamentele după ce le aduc acasă? Surprinzător de puține cercetări au abordat acest subiect deși majoritatea medicamentelor sunt consumate acasă, sub controlul pacientului. Medicamentele cu prescripție sunt oarecum monitorizate, dar după ce rețeta a fost colectată, se presupune că pacienții iau medicația așa cum ea a fost prescrisă. Oamenii au acces și la multe medicamente fără rețetă (de ex. Analgezice), medicații alternative (ex. Homeopatice) și alte produse care nu sunt în mod evident medicamente (de ex. Supimentele alimentare). Cu toate acestea, trebuie luat în considerare faptul că accesul la medicație diferă mult de la o țară la alta.

(more…)

Cum să formulăm scopuri care funcționează?

Posted Dominika KwasnickaPosted in Goal setting, Planning

Tracy Epton, University of Manchester, United Kingdom

Formularea scopurilor -o tehnică populară

 

Există multe tehnici diferite de modificare a comportamentului (93 conform unei liste recente!). Stabilirea de scopuri este o tehnică cunoscută pe care cu toții am utilizat-o la un moment dat. Stabilirea de scopuri este folosită de organizații (de exemplu pentru a reduce consumul de alcool oamenii sunt rugați să formuleze un scop prin care își propun să nu mai bea luna ianuarie), ca parte din reclamele de fitness și programele de pierdere în greutate.

Un review recent a evaluat 384 de teste ale eficienței stabilirii de scopuri pentru diferite domenii pentru a vedea dacă scopurile funcționează, ce fel de scopuri sunt mai eficiente și dacă stabilirea scopurilor funcționează pentru oricine.

(more…)

Auto-reglarea comportamentului: cum să ne ajutăm pacienții să își atingă scopurile

Posted Sebastian PottHoffPosted in Self-regulation, Uncategorized

Stan Maes & Véronique De Gucht, Leiden University, Olanda

Rolul pacienților în sistemul de sănătate a evoluat de la complaință care implică obediență, la auto-controlul comportamentului care implică control și responsabilitate pentru starea de sănătate și tratament. Acest concept a evoluat la idea de auto-reglare comportamentală, un process systematic care implcă să formulezi scopuri personale și să îți modelezi comportamentul să atingi aceste scopuri. Pentru a ilustra auto-reglarea comportamentală am ales pentru acest blog imaginea lui ‘ouroboros’ (un șarpe care își mănâncă coada).

(more…)

Misați-vă mai mult, ședeți mai puțin la servici: hai să nu stăm să vorbim despre asta

Posted Dominika KwasnickaPosted in Interventions, Social Support

De Stuart Biddle, University of Southern Queensland, Australia

 

Scriu acest blog de Valentines! O campanie din Australia, Bluearth, a produs niște videouri amuzante despre cum să folosești mai puțin scaunul, să “te desparți de scaun” (ca de un partener, vezi video aici). Care este problema? Datorită modului în care lucrăm, mulți dintre noi ședem prea mult, ceea ce este rău pentru sănătatea noastră. De exemplu, mulți merg cu mașina la service, stau la birou toată ziua, merg cu mașina acasă, stau la televizor sau calculator toată seara. Locul de muncă este un loc unde poți să îți modifici comportamentele de sănătate. Un astfel de comportament precum șezutul este susținut de norme sociale, de cum este organizat mediul la service care de multe ori este confortabil și încurajează șezutul. Cum putem face schimbări?

(more…)

Puterea voinței versus tentațiile nesănătoase- Spoiler- În general voința pierde …

Posted Dominika KwasnickaPosted in Automaticity, Habit

Articol de Amanda Rebar, Central Queensland University, Australia

Nu este surprinzător că oamenii nu se comportă deobicei în moduri care sunt bune pentru sănătatea lor pe termen lung. De exemplu, oamenii știu că sportul este bun pentru sănătatea fizică și mentală, dar foarte puține persoane fac sport regulat. Când cineva își manifestă intenția de a face sport, există doar o probabilitate de 50% că vor pune intenția în practică.

V-ați gândit vreodată de ce oamenii se implică în comportamente nesănătoase în ciuda bunelor intenții? Psihologii susțin că în general comportamentul oamenilor este influențat de două sisteme. Acest model al dublei procesări oferă un nou punct de vedere cu privire la cum putem să îi ajutăm pe oameni să facă față tentațiilor nesănătoase.

(more…)

Intervention Mappinng: planificarea intervențiilor bazate pe teorie și date empirice

Posted Sebastian PottHoffPosted in Behavioural theory, Intervention design

Gerjo Kok, Maastricht University, the Netherlands; University of Texas at Houston, USA

O serie de campanii de sănătate publică își propun să modifice comportamentele, dar puține dintre acestea se bazează pe teorii și date empirice. Mai jos vom descrie cum se pot dezvolta intervenții din perspectiva psihologiei sănătății și prin ce diferă (de ce sunt mai bune) acestea decât intervențiile obișnuite.

(more…)

Suportul social și comportamentele sanogene: cum să trecem de la un suport social bine intenționat la unul eficient

Posted Gill ten HoorPosted in Interventions, Social Support

Urte Scholz, University of Zurich & Gertraud (Turu) Stadler, University of Aberdeen

Suportul social este apparent întotdeauna pozitiv. Ce ar putea să fie rău la puțin ajutor din partea celorlalți? Dacă ai pe cineva care să îți gătească sănătos sau să te încurajeze când nu reușești să te lași de fumat? Astfel de scenario ne dau senzația că bunele intenții de a sprijini pe cineva sunt suficiente. Un iubit care gătește sănătos sau o soră care îți dă sfaturi despre dietă pot să te facă să crezi că știu totul mai bine decât tine. Le-ai cerut ajutorul? Nu au încredere că te-ai putea descurca pe cont propriu? Este oare suportul social întotdeauna binevenit? Acest text își propune să îi ajute pe profesioniști să își ghideze clienții să caute suport social util. Să începem prin a define suportul social.

(more…)

Очень быстрые интервенции по изменению образа жизни

Posted Sebastian PottHoffPosted in Interventions

Stephen Sutton, University of Cambridge, England

Problemele majore necesită soluții pe măsură. Cele patru comportamente (exercițiul fizic, fumatul, alimentația nesănătoasă și consumul de alcool) necesită intervenții care pot să ajungă la un număr mare de oameni și să aiba un impact semnificativ. O abordare promițătoare sunt intervențiile scurte pe care medicii le pot implementa în spital. De exemplu, în Marea Britanie, Insitutul Național de Sănătate recomandă practicienilor să ofere intervenții de promovare a exercițiului fizic care să fie scurte și să urmărească progresul efectului intervnției la întâlnirile următoare.

(more…)