Activitatea fizică la vârsta adultă târzie. Cât este suficient?

Posted Sebastian PottHoffPosted in Goal setting, Motivational interviewing, Self-monitoring

Anne Tiedemann, University of Sydney, Australia

“Lipsa activității fizice distruge condiția ființei umane, în timp ce mișcarea și exercițiile fizice o îmbunătățesc și păstrează”… Platon, 400 BC.

Este cunoscut factul că activitatea fizică este bună pentru sănătate și starea de bine. Mesajele de sănătate sunt adresate însă în special copiilor și tinerilor, mai puțin persoanelor peste 65 de ani. Cu toate acestea, vârsta adultă târzie este o perioadă din viață când activitatea fizică este foarte importantă. 

(more…)

Cum să vorbim în cadrul consultațiilor despre “kilogramele în plus”

Posted Sebastian PottHoffPosted in Uncategorized

Jane Ogden, University of Surrey, UK

Supraponderalitatea reprezintă o problem greu de abordat în cadrul consilierii. Unii pacienți s-au săturat să audă că ar trebui să “piardă în greutate”, de fiecare data când vin la clinică, indiferent de motivul pentru care au solicitat o consultație: o durere de gât, analize sau o posibilă problemă cardiacă. Uneori pacienții au fost stigmatizați o viață întreagă de către medici și cred că toată lumea vede doar masa lor corporală. Unii probabil nu s-au gândit niciodată la greutatea lor, și ar putea să se simtă insultați sau suprinși când li se prezintă problema supraponderalității. Alte persoane nu vor să audă acest mesaj și blochează informația. Aceștia din urmă se pot gândi “ce știii tu care ești slab\gras\prea tânăr\prea bătrân” sau “rezultatele științifice sunt mereu greșite”. A ridica problema supraponderalității presupune un management atent al “când”, “cum” și “ce” se spune unei persoane supraponderale.

(more…)

Auto-eficacitatea: credințe de tip “pot-să fac” care ajută oamenii să își schimbe stilul de viață

Posted Sebastian PottHoffPosted in Motivation, Self-efficacy

By Ralf Schwarzer, Freie Universität Berlin, Germany and SWPS University of Social Sciences and Humanities, Poland

Changing behavior may often be desirable but difficult to do. For example, quitting smoking, eating healthily and sticking to a physical exercise regimen all require motivation, effort, and persistence. While many psychological factors play a role in behavior change, self-efficacy is one of the most important.

(more…)

Narațiuni despre îngrijire

Posted Dominika KwasnickaPosted in Social Support

 Irina Todorova, Health Psychology Research Center in Sofia, Bulgaria

A avea grijă de membrii familiei sau de prietenii bolnavi reprezintă o experiență care este în același timp gratificantă și frustrantă. Medicina îi ajută pe oameni să trăiască mai mult și mai bine, în unele cazuri ajută la încetinirea declinului cognitiv care poate să apară cu vârsta. Modul în care familiile au grijă de membrii mai în vârstă, la fel precum și modul în care percep îmbătrânirea sau demența și îngrijirea în sine diferă în funcție de contextul cultural.

Mulți oameni îmbătrânesc acasă, în comunitățile lor, cee ace aduce beneficii psihosociale atât pentru vârstnici cât și pentru celălalte generații din familie. În același timp, îngrijirea vârsnicului cere efort fizic, psihologic și implică suferința de a pierde pesoane dragi sau dificultățile financiare asociate îngijirii.

  (more…)

Motivația și primii pași spre activitatea fizică regulată

Posted Dominika KwasnickaPosted in Goal setting, Motivation, Self-regulation

Keegan Knittle, University of Helsinki, Finland

Iată o poveste cu care ne întâlnim des: o persoană care ar beneficia de pe urma activității fizice regulate vine la clinică. Discutăm despre greadul lor de activtiate sau inactivitate fizică și la final persoana spune că nu este motivată sa se schimbe. Ce putem face noi ca specialiști? Cum putem să motivăm pe cineva să ia în considerare modificare comportamentului? Cum putem să îi ajutăm să treacă de la bune intenții la activitate?

(more…)

Intervenții de psihologie pozitivă la locul de muncă

Posted Dominika KwasnickaPosted in Intervention design, Interventions

Alexandra Michel, Federal Institute for Occupational Health and Safety, Germany  Annekatrin Hoppe, Humboldt Universität, Germany

Angajații își petrec o mare parte a zilei la locul de muncă. Nu este surprinzător că dacă reducem cerințele și creștem resursele (de ex. Autonomie, suport social, auto-eficacitate) la locul de muncă, atunci putem să realizăm o bună balanță muncă-viață și să îmbunătățim starea de bine și sănătatea angajaților.

În ultimii ani, cercetătorii au examinat cum să repare consecințele negative ale stresului dar și cum să promoveze resursele pentru a crește starea de bine a angajaților la servici. O direcție nouă în psihologia sănătății ocupaționale este aceea a intervențiilor de psihologie pozitivă la serviciu. Intervențiile de psihologie pozitivă se focalizează pe dezvoltarea resurselor și prevenția pierderii de resurse și include activități de cultivare a emoțiilor positive, comportamentelor și cognițiilor. În acest blog, evidențiem trei abordări care ajută angajații să dezvolte resurse care determină starea de bine la servici. (more…)

Ce se întâmplă cu medicamentele când ele ajung acasă?

Posted Dominika KwasnickaPosted in Medication adherence

Text de Kerry Chamberlain, Massey University, Auckland, New Zealand

Ce fac oamenii cu medicamentele după ce le aduc acasă? Surprinzător de puține cercetări au abordat acest subiect deși majoritatea medicamentelor sunt consumate acasă, sub controlul pacientului. Medicamentele cu prescripție sunt oarecum monitorizate, dar după ce rețeta a fost colectată, se presupune că pacienții iau medicația așa cum ea a fost prescrisă. Oamenii au acces și la multe medicamente fără rețetă (de ex. Analgezice), medicații alternative (ex. Homeopatice) și alte produse care nu sunt în mod evident medicamente (de ex. Supimentele alimentare). Cu toate acestea, trebuie luat în considerare faptul că accesul la medicație diferă mult de la o țară la alta.

(more…)

Cum să formulăm scopuri care funcționează?

Posted Dominika KwasnickaPosted in Goal setting, Planning

Tracy Epton, University of Manchester, United Kingdom

Formularea scopurilor -o tehnică populară

 

Există multe tehnici diferite de modificare a comportamentului (93 conform unei liste recente!). Stabilirea de scopuri este o tehnică cunoscută pe care cu toții am utilizat-o la un moment dat. Stabilirea de scopuri este folosită de organizații (de exemplu pentru a reduce consumul de alcool oamenii sunt rugați să formuleze un scop prin care își propun să nu mai bea luna ianuarie), ca parte din reclamele de fitness și programele de pierdere în greutate.

Un review recent a evaluat 384 de teste ale eficienței stabilirii de scopuri pentru diferite domenii pentru a vedea dacă scopurile funcționează, ce fel de scopuri sunt mai eficiente și dacă stabilirea scopurilor funcționează pentru oricine.

(more…)

Auto-reglarea comportamentului: cum să ne ajutăm pacienții să își atingă scopurile

Posted Sebastian PottHoffPosted in Self-regulation

Stan Maes & Véronique De Gucht, Leiden University, Olanda

Rolul pacienților în sistemul de sănătate a evoluat de la complaință care implică obediență, la auto-controlul comportamentului care implică control și responsabilitate pentru starea de sănătate și tratament. Acest concept a evoluat la idea de auto-reglare comportamentală, un process systematic care implcă să formulezi scopuri personale și să îți modelezi comportamentul să atingi aceste scopuri. Pentru a ilustra auto-reglarea comportamentală am ales pentru acest blog imaginea lui ‘ouroboros’ (un șarpe care își mănâncă coada).

(more…)